Unități administrativ-teritoriale vizate
În total, 1.655 de unități administrativ-teritoriale (UAT), reprezentând 51% din totalul UAT-urilor din România, ar trebui să reducă posturi. Cele mai afectate județe ar fi Prahova (724 de posturi ocupate reduse), Argeș (649), Suceava (627) și Mureș (513). La acestea se adaugă Municipiul București, cu 709 posturi ocupate vizate pentru reducere.
În schimb, județele cu cel mai redus impact ar fi Bihor (53 posturi), Tulcea (60), Bistrița-Năsăud (125), Vaslui (129), Arad (136), Călărași (138) și Brăila (141).
Impact procentual
Privind procentual, județele cele mai afectate ar fi Galați (17% din posturile ocupate), Argeș (16%), Sălaj (16%), Mehedinți (15%) și Prahova (15%). Cele mai puțin afectate sunt Bihor (2%), Tulcea (4%), Arad (5%), Bacău (5%) și Vaslui (5%).
Primăriile cu cele mai multe reduceri
La nivel de primării, județele cu cele mai multe UAT-uri vizate sunt Buzău (69), Prahova (68), Dolj (65), Iași (65), Dâmbovița (62), Vrancea (62), Galați (61), Argeș (58) și Mureș (56).
Situația detaliată a fiecărei unități administrativ-teritoriale poate fi consultată pe pagina oficială a Guvernului: gov.ro/aal.
Reducerea de 25%: efecte aproape nule
Premierul Ilie Bolojan a precizat că o reducere de 25% a posturilor aprobate ar avea efecte minime, deoarece multe dintre aceste posturi sunt vacante sau neînființate. România are un număr maxim de aproximativ 190.000 de posturi în administrația locală, dintre care 164.000 au fost aprobate prin organigrame, iar doar 129.000 sunt ocupate. Restul de aproximativ 61.000 de posturi sunt vacante sau neînființate, ceea ce înseamnă că reducerile mai mici de 30% nu produc efecte semnificative.


