Albirea veniturile salariale necuvenite, reîntoarsă în Parlament

De-a lungul anilor, controalele efectuate de inspectorii Curții de Conturi au scos la iveală tot felul de nereguli în instituțiile publice, iar una dintre ele a fost acordarea de venituri salariale necuvenite. Deși aceste sume ar fi trebuit recuperate, parlamentarii au avut grijă să-i scutească pe bugetari de rambursarea banilor. Astfel, în 2018 intra în vigoare Legea nr. 78 privind exonerarea personalului plătit din fonduri publice de la plata unor sume reprezentând venituri de natura salarială încasate necuvenit. Doi ani mai târziu, într-un an electoral, trei parlamentari PSD au înregistrat un nou proiect legislativ, care poate fi inclus în categoria „pomenilor electorale”, prin care toți angajații din sectorul public care au primit venituri  salariale necuvenite, depistate în urma unor controale ale Curții de Conturi, să fie scutiți de la returnarea către stat a respectivelor sume. Inițiatorii PSD, fostul deputat Valeriu Steriu și ex-senatorii Gheorghe Marin și Scarlat Iriza, invocau necesitatea adoptării unei noi „amnistieri” pentru că legea din 2018 nu a inclus și angajații din instituțiile care se autofinanțează, creându-se astfel „discriminări”.

În octombrie anul trecut, proiectul trecea și de votul Camerei Deputaților, în calitate de for decizional, cu 277 de voturi pentru, 0 voturi împotrivă și doar 27 de abțineri, fapt ce demonstra, încă o dată, că în ciuda retoricii „politically correct”, în preajma alegerilor partidele noastre, fie de dreapta, fie de stânga, fac orice pentru seducerea electoratului. Acum modificarea Legea nr. 78/2018 așteaptă să reintre pe ordinea de zi a Camerei Deputaților, și rămâne de văzut dacă parlamentarii din arcul guvernamental vor mai fi la fel de darnici cu bugetarii. 

„Prin prezentul proiect de lege se propune remedierea unei abordări neunitare a actului normativ sus-menționat prin care se creează un tratament discriminatoriu, ca urmare a faptului că, în contexte similare, unele categorii de personal din instituțiile publice au beneficiat de prevederile unei legi exoneratoare de plată și altele nu, ceea ce contravine principiului constituțional al egalității cetățenilor în fața legii, prevăzut la art. 16 din Constituția României”.

din expunerea de motive

Angajații de lux ai statului, discriminați

Din expunerea de motive a proiectului aflăm că erau discriminați de legea din 2018 exact angajații cu cele mai mari salarii din România, cei din instituțiile care se autofinanțează. Aceștia nu se supun Legii 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, ci își fac salariile după cum vor, pentru că se autofinanțează. Prostia autofinanțării, pentru că, de fapt, vorbim tot despre banii statului, a generat apariția unei categorii speciale de salariați ai statului, cei cu salarii occidentale. Îi găsim prin autoritățile de reglementare, cum ar fi Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei, Autoritatea de Supraveghere Financiară sau Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii - ca să dăm numai câteva exemple, prin consiliile județene și primării. „Astfel, având în vedere că autoritățile de reglementare menționate mai sus sunt entități de drept public care, prin obiectul lor de activitate, asigură realizarea unui interes public general, pentru respectarea principiului egalității de tratament juridic și asigurarea unității de reglementare în domeniu, se impune elaborarea unui act normativ care să prevadă același tratament (....)”, se stipulează în proiect. De fapt, autofinanțarea în cazul acestor instituții este un termen inventat, pentru că la mijloc sunt tot banii statului, proveniți din taxele percepute, în numele statului român, operatorilor economici care activează pe diverse piețe. De asemenea, în această categorie a specialilor, care acum se cred discriminați, intră și salariații primăriilor și consiliilor județene, deoarece nici aceștia nu au salariile stabilite prin Legea salarizării unice.

Venituri necuvenite și după 2018

Mai mult, proiectul de lege extinde exonerarea de la data de 31 martie 2018, prevăzută de Legea 78,  până când intră în vigoare noul act normativ. Introducerea acestei completări a fost necesară, consideră autorii proiectului, pentru că și după 31 decembrie 2018 unii angajați ai statului au continuat să încaseze salarii necuvenite, lucru constatat tot de Curtea de Conturi.

Cine a dat banii înapoi a fost prost

O altă curiozitate a proiectului propus este faptul că cei care s-au grăbit să returneze banii încasați necuvenit sunt discriminați față de cei care nu au dat niciun ban înapoi. Proiectul precizează că „sumele recuperate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, ca urmare a constatărilor prevăzute la alin. (1) și (2), nu se restituie”. Altfel spus, legea îi favorizează pe cei care nu s-au înghesuit să dea banii înapoi.

Codul Civil spune că banii trebuie returnați

În cererea de reexaminare se precizează că, potrivit art. 1341 alin (1) din Codul Civil, „Cel care plătește fără a datora are dreptul la restituire”, iar din această perspectivă reglementările pe care le introduce proiectul inițiat de cei trei foști parlamentari PSD încalcă Codul Civil. Evident însă, se pune întrebarea de ce atunci a fost promulgat proiectul din 2018, care a generat această problemă.