Aleşii locali rămân fără pensii speciale

Curtea Constituţională a admis ieri sesizarea Guvernului Cioloş şi a declarat neconstituţional proiectul de lege care ar fi acordat pensii speciale aleşilor locali. A fost pentru a doua oară când actul normativ s-a aflat pe masa judecătorilor CCR. Prima variantă a legii a fost reîntoarsă în Parlament după o decizie a Curţii, însă premierul a explicat că impactul bugetar ar fi aruncat în aer sistemul de pensii.

Primarii şi preşedinţii de Consilii Judeţene au rămas cu ochii în soare, după decizia de ieri a Curţii. Spre deosebire de senatori şi deputaţi, aleşii locali nu vor încasa pensii speciale la bătrâneţe. "Am admis sesizarea Guvernului, plecând de la premisa că, după reexaminare, Parlamentul nu a urmat de la început calea care ar fi trebuit, pentru că noi declarasem în întregime legea neconstituţională, deci trebuiau parcurse de la început fazele parlamentare", a explicat noul preşedinte al Curţii Constituţionale, Valer Dorneanu. Decizia de ieri a fost luată în unanimitate, fiind a doua oară când Executivul condus de Dacian Cioloş contestă privilegiile aleşilor locali. La prima sesizare admisă de CCR senatorii şi deputaţii au adus mai multe modificări proiectului. Judecătorii stabiliseră că legea este neclară, discriminează între categoriile de aleşi locali şi nu precizează clar sursa de finanţare. Asta i-a făcut pe parlamentari să decidă ca banii să fie asiguraţi din bugetele administraţiilor locale, iar simplii consilieri locali şi judeţeni să rămână fără pensii speciale.

Curtea a zis, Curtea a auzit!

Guvernul a contestat însă şi a doua variantă a legii, iar premierul a explicat că pensiile speciale ale aleşilor locali ar fi aruncat în aer sistemul public de pensii, impactul bugetar fiind de 400 de milioane de lei pe an. “Înseamnă că dai ca şi pensie mai mult decât categoria respectivă a contribuit la bugetul de pensii, deci cineva trebuie să suporte cheltuiala”, avertiza Dacian Cioloş. Preşedintele CCR susţine că Parlamentul a ignorat prima decizie a Curţii şi a păstrat discriminarea între categoriile de aleşi locali, ba mai mult, aleşii nu au clarificat nici statutul juridic al indemnizaţiei. “Nu s-a ţinut cont de decizia noastră anterioară, în care ceream legiuitorului şi iniţiatorilor să precizeze clar natura juridică a indemnizaţiei. Ei au botezat-o indemnizaţie, dar în paralel s-au referit şi la pensie”, a explicat Valer Dorneanu. Dacă Parlamentul va relua această iniţiativă, aleşii ar trebui să clarifice şi metoda de calcul a indemnizaţiei, în condiţiile în care actuala variantă nu stabileşte clar cum se calculează pensia specială pentru aleşii care au îndeplinit mai mult de trei mandate de diferite feluri (primar, viceprimar, consilier, şef de CJ).

Aflată la al doilea mandat şi trimisă în judecată de DNA, Olguţa Vasilescu va rămâne fără pensie specială la finalul carierei politice.