„Amnistie” inutilă pentru conflictul de interese

Comisia juridică a respins, ieri, cererea preşedintelui Iohannis de reexaminare a legii prin care încetează de drept interdicţiile pentru parlamentarii aflaţi în conflict de interese în perioada 2007-2013. Legea reprezintă o amnistie îndeosebi pentru parlamentarii care şi-au angajat rudele la birourile lor, dar impactul legii, cât şi al deciziilor ANI privind existenţa conflictului de interese este îndoielnic.

Legea a fost iniţiată de către deputatul PSD Florin Iordache şi avea ca justificare o decizie a Curţii Constituţionale din 2016 în care se constata în perioada 2007-2013 cadrul legislativ privind conflictul de interese administrativ, nu de natură penală, a fost confuz reglementat, abia în 2013 fiind instituită expres obligaţia parlamentarilor de a respecta regimului conflictului de interese. În consecinţă, Iordache susţinea că, prin deciziile Agenţiei Naţionale de Integritate, „în mod nedrept au fost interzise dreptul de a fi ales sau de a ocupa o funcţie sau demnitate publică”. Aserţiunea lui Iordache din expunerea de motive a legii era excesivă întrucât interdicţia nu viza dreptul de a fi ales în Parlament astfel că, dacă nu exista o condamnare penală, ci doar o sancţiune administrativă, un parlamentar putea candida din nou. Astfel, Cornel Resmeriţă este încă parlamentar la al treilea mandat, în pofida deciziei ANI. „Nu cred că m-a afectat decizia ANI. Nu, nu, din moment ce sunt la al treilea mandat în Parlament”, a declarat Resmeriţă pentru Jurnalul. În martie 2017, Resmeriţă a pierdut definitiv procesul cu ANI, Agenţia acuzându-l că, în perioada 2009-2012, l-a angajat pe propriul său frate în calitate de consilier la biroul parlamentar din Vulcan. Fapta fusese comisă cât Resmeriţă a fost deputat, însă asta nu l-a împiedicat să candideze la un post în Senat, pe care de altfel l-a şi obţinut. De asemenea, legea lui Iordache nu reprezintă o schimbare semnificativă pentru parlamentarii acuzaţi de conflict de interese de natură penală întrucât aceştia au avut probleme mai mari, anume spectrul închisorii. „Decizia ANI m-a afectat dar nu în sensul interdicţiei de a mai ocupa o funcţie publică. Trei ani am bătut treptele ÎCCJ. Mi-a crescut şi glicemia, eu fiind diabetic (...) A fost o mare porcărie. Doi dintre foştii mei colegi care au fost acuzaţi de ANI au şi murit. Unul este Mircea Grosaru, reprezentantul minorităţii italiene, care a făcut infarct venind de la instanţă. Celălalt este Niculae Mircovici care s-a consumat foarte mult, el fiind fost militar, cu o a numită ţinută”, a relatat pentru Jurnalul fostul deputat Anghel Stanciu, condamnat la şase luni de închisoare cu suspendare pentru că şi-a angajat fiul şi nora la biroul de parlamentar.

Eu nu-i doresc lui Horia Georgescu (fostul şef al ANI – n.red.) să ajungă unde vor alţii să-l trimită dar, dintre cei 144 de parlamentari acuzaţi de ANI pentru conflict de interese, doar 22 au fost trimişi în judecată, iar unul singur a fost senator. Probabil la restul a vrut să le arate pisica să voteze cum trebuie Anghel Stanciu, fost deputat

Citește pe Antena3.ro

Coreea de Nord le spune oamenilor să mănânce supă de câine ca să facă față caniculei în „mod patriotic”. Ce este „dangogi guk”