Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
21 de deputați social-democrați au demarat, anul acesta, un proiect de lege, pe care l-au înaintat Parlamentului, pentru a repara o scăpare nepermisă a legislației privind infracțiunile legate de siguranța transportului pe calea ferată. Concret, spre deosebire de șoferi, care, în cazul în care refuză să se supună examenului cu etilotestul sau se sustrag de la recoltarea probelor biologice, în vederea stabilirii alcoolemiei, mecanicii de locomotivă sau impiegații de mișcare nu pot fi trași la răspundere penală pentru un astfel de refuz. Chiar la finalul anului trecut, Poliția a fost sesizată de un mecanic de locomotivă că, în stația Govora, un impiegat de mișcare era beat la serviciu. Autoritățile au venit, au constatat vizual situația, însă angajatul respectiv nu a putut fi nici testat, nici să i se recolteze probe de sânge, pentru că nu a vrut.
În expunerea de motive care a stat la baza inițierii acestui proiect de lege, parlamentarii semnatari arată că transportul feroviar în România reprezintă un serviciu public de maximă importanță. Însă, în prezent, legislația privind siguranța mijloacelor de transport, intervenție sau manevră pe calea ferată prezintă lacune care pun în pericol însuși sistemul feroviar. Concret, arată inițiatorii, „deși legislația prevede sancțiuni aspre pentru personal feroviar cu atribuții în siguranța circulației pe calea ferată aflat sub influența băuturilor alcoolice sau a unor substanțe psihoactive, nu există norme legale care să sancționeze angajatul care refuză recoltarea probelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei”. În același document, se mai arată că, în ultimii ani, au fost numeroase cazuri în care angajați ai CFR, aflați sub influența băuturilor alcoolice, au pus într-un real pericol siguranța circulației feroviare, dar, cu toate acestea, nu au fost trași la răspundere.
Un astfel de exemplu, invocat de PSD, este cel petrecut în 30 decembrie 2020, când Poliția Transporturi Vâlcea s-a sesizat din oficiu pentru săvârșirea infracțiunii de părăsire a postului și prezența la serviciu a unui angajat CFR sub influența băuturilor alcoolice. Agenții au intervenit în urma apelului la 112 efectuat de către un mecanic de locomotivă, care a sesizat faptul că un impiegat de mișcare din cadrul CFR se afla la serviciu, în Stația Govora, sub influența alcoolului. Polițiștii s-au deplasat la fața locului, însă respectivul impiegat de mișcare a refuzat testarea cu aparatul etilotest, precum și recoltarea probelor biologice.
Pe drumurile publice sustragerea e infracțiune, pe calea ferată, nu
Articolul 331, alineat 2 din Codul penal arată că, la o îmbibație de 0,8 grame per litru alcool în sânge, se săvârșește o faptă penală care se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani. Însă, spre deosebire de infracțiunile contra siguranței circulației rutiere, unde refuzul recoltării de probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei reprezintă, în sine, o faptă penală, la infracțiunile privind siguranța circulației pe calea ferată nu există nicio prevedere legală în acest sens.
Mai mult, refuzul sau sustragerea de la recoltarea de mostre biologice în cazul angajaților cu atribuțiuni privind siguranța circulației pe calea ferată, inclusiv venit din partea mecanicilor de locomotivă, nu este incriminat în niciun articol de lege.
În acest sens, proiectul de lege aflat în discuție și care, la data de 18 octombrie, a primit votul Senatului, aflându-se, în prezent, în dezbaterea Camerei Deputaților, prevede completarea articolului 331 din Codul penal cu sancționarea închisorii de la 1 la 5 ani a refuzului angajaților CFR de a fi testați sau de a li se preleva probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei.
Parlamentarii liberali vor închisoare pentru cei care nu plătesc amenda sau nu fac muncă în folosul comunității
Dacă social-democrații cer închisoare pentru cei care refuză testarea în legătură cu alcoolul la muncă, pe calea ferată, liberalii au inițiat, la rândul lor, un proiect de lege prin care vor pușcărie pentru cei amendați contravențional, dar care nu și-au achitat amenda și nici nu au prestat muncă în folosul comunității.
Acest proiect de lege, inițiat de 25 de parlamentari PNL, a trecut, de asemenea, de Senat, aflându-se în dezbaterea Camerei Deputaților. Concret, aceștia arată că, din cauza unui vid legislativ, deseori sunt nerespectate sau chiar ignorate hotărârile definitive ale instanțelor de judecată prin care se dispune inclusiv efectuarea muncii în folosul comunității. „Deși s-a statuat prin decizii ale CCR că munca în folosul comunității nu reprezintă muncă forțată, ci unica posibilitate de a sancționa persoana căreia nu-i pot fi urmărite veniturile sau bunurile, mulți contravenienți ignoră chiar și hotărârea judecătorească definitivă”, se arată în expunerea de motive a liberalilor.
În concret, se propune incriminarea acestui gen de fapte la categoria nerespectarea hotărârilor judecătorești din Codu penal, precum și sancționarea contravenienților care, în termen de 60 de zile, fie nu-și achită amenda, fie nu prestează muncă în folosul comunității, cu închisoarea de la 3 luni la doi ani sau cu amendă. Inițiatorii acestei legi acuză inclusiv autoritățile administrației publice locale sau ale administrațiilor financiare că, deseori, sunt prea puțin sau chiar deloc preocupate să pună în aplicare măsuri pentru respectarea acestui tip de hotărâri judecătorești definitive.
