Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
20 aprilie 2026 este momentul de răscruce al politicii românești, când PSD va decide, prin voturile a peste 5.000 de membri de partid, dacă vor ieși de la guvernare sau dacă vor să rămână în continuare în Coaliția de guvernare, dar fără Ilie Bolojan în funcția de prim-ministru.
Înlocuirea premierului nu ar reprezenta un punct de inflexiune dinspre Palatul Cotroceni, cu condiția ca USR să facă parte, în continuare, dintr-o viitoare structură guvernamentală. Mai ales că, potrivit zvonurilor de pe scena politică, Ilie Bolojan ar pregăti un proiect politic de absorbție a mai multor partidulețe progresiste, în perspectiva alegerilor parlamentare din anul 2028, dar mai ales în perspectiva alegerilor prezidențiale din 2030.
În aceste condiții, săptămâna trecută au avut loc două evenimente care sugerează existența unui „troc” între palate. Ilie Bolojan aproape că i-a jurat lui Nicușor Dan că nu îl va contracandida la prezidențialele din 2030, dacă actualul președinte își va mai dori un al doilea mandat. A doua zi, președintele l-a numit Dacian Cioloș, liderul de facto al formațiunii REPER, pe care Ilie Bolojan o vrea înglobată în PNL, în funcția de consilier prezidențial. Mesajul transmis de Bolojan a fost, pare-se, astfel recepționat, răspunzându-i-se cu un gest de bunăvoință, în așteptarea deciziei social-democraților ce va fi anunțată după sărbătorile Pascale.
La data de 2 aprilie 2026, premierul Ilie Bolojan a declarat, în cadrul unui interviu acordat postului de radio Europa FM, că nu ia în calcul varianta demisiei din fruntea Executivului. „Caut să mă comport responsabil cât timp am onoarea să ocup această funcție, cât suntem într-o situație problematică. Și, sigur, cei care generează crizele, așa cum v-am spus, trebuie să-și asume consecințele acestor lucruri și să acționeze politic așa cum consideră de cuviință”.
În cadrul aceluiași interviu, Ilie Bolojan vine în întâmpinarea președintelui României, Nicușor Dan, cu o temă care îl interesează personal pe acesta din urmă. Mai exact, îl asigură pe actualul președinte al României că nu va candida la alegerile prezidențiale din anul 2030. „Pe de o parte, mai este mult până atunci. Dacă aș fi dorit să candidez la alegerile prezidențiale (nu știu cu ce succes), aș fi putut să o fac în 2025. Iar cât timp avem un președinte al României, pe care l-am susținut în acele alegeri, în turul 2, și dorește să candideze, nu se pune problema din partea mea la o candidatură”.
Bolojan omite să precizeze că, la momentul alegerilor prezidențiale din anul 2025, ocupa funcția de președinte interimar al României, pe de o parte, iar pe de altă parte, exista o înțelegere parafată la Tribunal că PSD, PNL și UDMR urmau să susțină un candidat comun la alegerile prezidențiale, acest candidat să nu fi fost lider al niciuneia dintre cele trei formațiuni politice, iar în cele din urmă acest candidat a fost ales în persoana lui Crin Antonescu.
Răspunsul a venit instantaneu, sub forma unui decret prezidențial de numire
A doua zi după ce Ilie Bolojan a dat aceste asigurări, în data de 3 aprilie 2026, președintele României, Nicușor Dan, a emis Decretul prezidențial nr. 212/2026, prin care a dispus ca, începând de astăzi, 6 aprilie 2026, Dacian Julien Cioloș să fie numit în funcția de consilier prezidențial la Palatul Cotroceni. Nu onorific, ci plin, cu funcție efectivă și salarizare.
Decizia lui Nicușor Dan este cel puțin neașteptată, deoarece Dacian Cioloș pare să fie apropiat mai degrabă de Ilie Bolojan decât de USR. Reamintim că Cioloș, care fusese ales, în 2021, președintele USR, prin fuziunea vechiului USR cu partidul PLUS, a demisionat din partid și și-a făcut o altă formațiune politică denumită REPER. Acest partid a preluat o bună parte dintre parlamentarii USR aleși în fosta legislatură 2020 – 2024, dar și o serie de europarlamentari aleși în 2019.
Mai mult, în primăvara anului 2025, când Ilie Bolojan exercita atribuțiile de președinte interimar al României, ca urmare a demisiei lui Klaus Iohannis, actualul premier l-a numit pe Dacian Cioloș în funcția de consilier prezidențial onorific. Cioloș a plecat de la Palatul Cotroceni după ce Nicușor Dan a câștigat alegerile prezidențiale din luna mai a anului trecut.
De asemenea, trebuie menționat că Dacian Cioloș este fondatorul partidului REPER, alături de Dragoș Pîslaru, actualul ministru al Investițiilor și Fondurilor Europene. Portofoliul aparține, conform acordului Coaliției de guvernare, Partidului Național Liberal, însă este ocupat de un membru REPER, la cererea expresă a lui Ilie Bolojan. Dacian Cioloș a renunțat, formal, la funcția de președinte REPER pe 16 iulie 2024, după rezultatul catastrofal al partidului la alegerile europarlamentare, când nu a mai prins niciun loc în Parlamentul European.
Marea alianță progresistă de dreapta
Iar aici, începe trocul politic. Conform unui plan despre care se vorbește tot mai intens în mediile politice, Ilie Bolojan intenționează să construiască o mare alianță de „dreapta”, umplută, însă, cu entități ale stângii progresiste, care să se bată în mod direct cu PSD în alegerile locale și parlamentare din anul 2028, în cele europarlamentare din 2029 și în cele prezidențiale din anul 2030.
Primul pas al acestui plan este ca Partidul Național Liberal să fuzioneze prin absorbție cu partidulețele de strânsură PMP, Forța Dreptei, REPER, DREPT și SENS. Calculul pe care și-l fac arhitecții acestui proiect este matematic și pleacă de la rezultatele ultimelor alegeri parlamentare, din 1 decembrie 2024. PNL a obținut, atunci, 13,74% (13,20% la votul pentru Camera Deputaților și 14,28% la votul pentru Senat). PMP împreună cu Forța Dreptei, care au candidat pe listă comună, au obținut 2% (2,05% la votul pentru Camera Deputaților și 1,88% la votul pentru Senat). Partidul REPER, al lui Cioloș și Pîslaru, a luat 1,3% (1,24% la votul pentru Camera Deputaților și 1,37% la votul pentru Senat). Partidul DREPT, condus de consilierul lui Ilie Bolojan, Vlad Gheorghe, a luat 1,2% (1,16% la votul pentru Camera Deputaților, și 1,24% la votul pentru Senat). Iar formațiunea SENS, condusă de Ana Ciceală, a luat 2,92% (2,99% la votul pentru Camera Deputaților și 2,84% la votul pentru Senat).
Planul este ca, prin fuziunea cu aceste partide, să rezulte un PNL umflat, crescut aritmetic la un procent de 231,16%, adică aproximativ egal cu scorul PSD. Acest mega-PNL ar urma să constituie o alianță politică și electorală cu USR, care, la ultimele alegeri parlamentare, a obținut 12,33% (12,4% la votul pentru Camera Deputaților și 12,26% la votul pentru Senat). Iar împreună să plece de la un procent estimat de 33,49%, apropiat de cel al AUR și mult peste scorul PSD. Cu tot cu redistribuire, această alianță ar urma să proiecteze o pondere de aproximativ 40% în viitorul Parlament.
Asigurări pentru președinte
Pasul al doilea este ca această structură să participe la alegerile locale și parlamentare din anul 2028, să constituie un guvern fără PSD și să îi sprijine eventuala candidatură a lui Ilie Bolojan la alegerile prezidențiale din anul 2030.
Însă, pentru ca acest plan să dea roade, Ilie Bolojan are nevoie să rămână premier până cel puțin la mijlocul anului viitor, după care să încerce forțarea preluării funcției de prim-ministru de către un tehnocrat (este vehiculat chiar numele lui Dacian Cioloș), încălcându-se, astfel, înțelegerea că, de anul viitor, această funcție ar urma să revină PSD.
Acțiunea ar periclita direct planurile lui Nicușor Dan privind candidatura sa pentru un al doilea mandat la Palatul Cotroceni. Iar mesajul lui Ilie Bolojan de săptămâna trecută este elocvent, având în vedere că PSD nu va sta deloc cu mâinile în sân, așteptând ca actualii parteneri de guvernare de la PNL și de la USR să-i îngroape electoral, și că plănuiește schimbarea lui Ilie Bolojan din funcția de prim-ministru cu un alt membru PNL sau ieșirea completă de la guvernare după data de 20 aprilie 2026.
Schimbarea lui Ilie Bolojan nu părea, până la momentul numirii lui Dacian Cioloș drept consilier prezidențial, pentru Nicușor Dan o problemă insurmontabilă, președintele declarând doar că își dorește, în schimb, ca toate cele patru partide aflate, în acest moment, la guvernare să continue și după data de 20 aprilie să guverneze împreună. Adică USR să rămână în structura guvernamentală, chiar dacă o majoritate parlamentară este posibilă și fără USR-ști.
Oamenii lui Cioloș conduc, în bună măsură, actualul Guvern
În prezent, mișcarea progresistă din România este reprezentată la toate nivelurile guvernamentale. USR deține o funcție de vicepremier și trei ministere. REPER are Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, iar Cancelaria lui Ilie Bolojan este plină de oameni din partidul lui Dacian Cioloș. Mai mult, vicepremiera Oana Gheorghiu vine din aceeași zonă ONG progresistă #rezist. Consilierul personal al premierului Ilie Bolojan este Vlad Gheorghe, liderul partidului DREPT. Practic, REPER, USR și DREPT conduc în mare măsură Guvernul României, cu toate că singurul partid dintre cele trei care au făcut pragul electoral la alegerile parlamentare din anul 2024 a fost USR, care a obținut 12,33% din voturi.
Primul semn de asigurare că Bolojan renunță, cel puțin deocamdată și declarativ, la planul de a-l înlocui pe Nicușor Dan la alegerile prezidențiale din anul 2030 a fost transmis, prin intermediul interviului de la Europa FM, și, parafrazat, sună în felul următor: Nicușor Dan să nu îi lase pe cei de la PSD să îl dea jos pe Ilie Bolojan, cu promisiunea că nici Ilie Bolojan nu o să încerce să-l dea jos pe Nicușor Dan în următorii patru ani.
Numirea lui Dacian Cioloș în funcția de consilier prezidențial pare, la rândul ei, să fie un semnal întors de Nicușor Dan către Ilie Bolojan, în sensul că a recepționat „oferta” premierului în ceea ce privește neparticiparea lui la alegerile prezidențiale.
Justiția urmează să se pronunțe în litigiul dintre Nicușor Dan și Autoritatea Electorală Permanentă
Până pe data de 20 aprilie, când PSD va decide ce se va întâmpla cu actuala guvernare, Nicușor Dan mai are de trecut un hop. La data de 17 aprilie 2026, președintele va primi pronunțarea într-un proces foarte important pe care l-a intentat Autorității Electorale Permanente.
Este vorba despre Dosarul nr. 16043/302.2025, aflat pe rolul Judecătoriei Sectorului 5 din București, desechos de Nicușor Dan la data de 16 iunie 2025, având ca obiect anularea unui proces-verbal de contravenție întocmit la data de 28 mai 2025. Procesul a început pe 26 iunie 2025, cu amânări succesive la termenele din 14 august, 9 septembrie, 13 noiembrie. La 1 aprilie 2026, judecătorii au transmis că vor pronunța soluția la data de 17 aprilie 2026.
Reamintim că Nicușor Dan a primit sancțiuni pe bandă rulantă pentru modul în care și-a finanțat și desfășurat campania prezidențială. Mai întâi, a luat o amendă de 20.000 de lei pentru încălcarea prevederilor legale referitoare la faptul că, în campania electorală, pot fi utilizate ca tipuri de propagandă electorală numai afișe electorale cu anumite dimensiuni și amplasate numai în locurile speciale pentru afișaj.
De asemenea, Nicușor Dan a mai luat o amendă de 20.000 de lei pentru că a încălcat prevederea conform căreia se interzice finanțarea în orice mod a campaniei electorale de către o autoritate publică, instituție publică, regie autonomă, companie națională sau societate care, cu 12 luni înaintea începerii campaniei electorale, a desfășurat activități finanțate din fonduri publice. A mai luat o amendă de 20.000 de lei pentru că nu a deschis în termen de cinci zile de la începerea campaniei electorale un cont de beneficiar la nivel național.
AEP a mai transmis un avertisment pentru că acest candidat nu a asigurat publicarea împreună cu fiecare material publicitar a indicațiilor că este vorba despre un material publicitar politic. A luat amendă de 15.000 de lei și i-au fost confiscați 150.839,85 lei pentru că nu a înregistrat contribuții electorale și nu a făcut plata cheltuielilor exclusiv prin intermediul contului bancar menționat în prealabil la AEP. A mai luat o amendă de 15.000 de lei pentru că a încălcat prevederea conform căreia contribuțiile candidaților pot proveni numai din donații primite de la persoane fizice, din venituri proprii sau din împrumuturi, precum și încă o amendă de 15.000 de lei pentru că nu a respectat limitele maxime ale cheltuielilor care pot fi efectuate în campania electorală. În sfârșit, a mai primit un avertisment pentru că a încălcat limita maximă a contribuțiilor de 20.000 de salarii minime brute pe țară.
Citește pe Antena3.ro
