Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Florin Cîțu ocupă, începând de ieri, locul întâi la categoria cel mai demis premier în Parlamentul României, față de toți predecesorii săi care au fost supuși, după Revoluție, unei moțiuni de cenzură. Toate cele 281 de voturi exprimate de parlamentari au fost pentru demiterea Guvernului PNL – USR-PLUS – UDMR, în condițiile în care prezența în sala de plen a fost de 318 senatori și deputați. Mai mult, nu a existat nici măcar un singur vot împotriva demiterii Executivului și, de asemenea, nu a existat nici măcar un singur vot de abținere.
Fiecare demitere de Guvern, prin moțiune de cenzură, a întrunit, pentru premierul supus acestui proces, și voturi de susținere. În cazul lui Florin Cîțu, Parlamentul nu i-a dat nici măcar un singur vot de susținere, proaspătul premier demis conducând, detașat, clasamentul din acest punct de vedere. Procentual, Florin Cîțu a primit 100 la sută din voturile exprimate împotrivă, iar 60,3 la sută din totalul parlamentarilor i-a fost ostil.
Emil Boc, premier în timpul regimului Băsescu, a fost supus unei moțiuni de cenzură în data de 13 octombrie 2009, când Parlamentul, alcătuit, la acel moment, din 471 de senatori și deputați, l-a demis din funcție cu 254 de voturi pentru și 176 împotrivă. Boc a fost trimis acasă de 53,93 la sută din totalul aleșilor. În 27 aprilie 2021, Mihai Răzvan Ungureanu era destituit, de același Parlament, cu 237 de voturi la 9, totalizând o ostilitate de 50,1 la sută din totalul parlamentarilor.
Partidul Social Democrat și-a demis, în premieră națională, propriul guvern Grindeanu, în data de 21 iulie 2017. Din totalul celor 465 de senatori și deputați, 241 de aleși au votat pentru demiterea Executivului, reprezentând 51,83 la sută din totalul senatorilor și deputaților, iar alte zece voturi au fost exprimate împotriva moțiunii de cenzură.
Al doilea premier al Partidului Social Democrat demis în legislatura trecută a fost Viorica Dăncilă. Moțiunea de cenzură a fost dezbătută în data de 10 octombrie 2019, când 234 de parlamentari au votat pentru dărâmarea Guvernului. Reprezentând 51,2 la sută din numărul total al senatorilor și deputaților. Au existat și patru voturi împotrivă.
60,3% din Parlament, ostil Cabinetului Cîțu
Poziția secundă în topul premierilor trimiși acasă de Parlament o ocupă președintele în exercițiu al Camerei Deputaților și ex-președinte al Partidului Național Liberal, Ludovic Orban. Acesta a fost supus unei moțiuni de cenzură în data de 5 februarie 2020. Practic, la numai trei luni de la instalarea în funcție, Guvernul Orban a fost demis cu 261 de voturi pentru, la 139 împotrivă, totalizând 56,13 la sută ostilitate din partea Parlamentului. Interesant, în cazul Orban, este că, în luna martie, a fost reinstalat în funcție de același Parlament, după ce președintele României, Klaus Iohannis, l-a renominalizat.
Ieri, 5 octombrie 2021, la mai puțin de un an de la instalarea la Palatul Victoria, premierul Florin Cîțu a primit cele mai multe voturi împotrivă, fiind demis din funcție. Au fost prezenți în sala plenului reunit al Parlamentului 318 senatori și deputați, dintr-un total de 466 de parlamentari aleși în data de 6 decembrie 2020. Unii parlamentari UDMR și PNL s-au aflat în sală, inclusiv Ludovic Orban, care a prezidat ședința de plen reunit, însă au anunțat că nu votează.
Ședința a început la ora 12.00 și s-a finalizat puțin după ora 14.00. Au fost întrunite 281 de voturi, toate exprimate pentru demiterea Guvernului condus de Florin Cîțu. S-au înregistrat zero voturi împotrivă și zero abțineri, în condițiile în care pentru ca moțiunea de cenzură să treacă erau necesare 234 de voturi pentru. În aceste condiții, Florin Cîțu a adunat cele mai multe voturi pentru demitere dintre toți ceilalți premieri dinaintea sa. Procentual, 60,3 la sută din Parlamentul României a votat pentru trimiterea sa acasă.
Concurs între liderii Opoziției. Cine l-a demis pe Cîțu mai mult?
După finalizarea votului și oficializarea demiterii Guvernului Cîțu, cei trei lideri ai partidelor care au contribuit la succesul moțiunii de cenzură s-au întrecut, prin postări pe conturile de socializare, la a-și aroga meritul dărâmării Cabinetului minoritar PNL-UDMR.
Președintele PSD, Marcel Ciolacu a scris: „Guvernul Cîțu a fost demis cu un scor fabulos – 281 de voturi! Este victoria voastră, a tuturor românilor”, mesaj la care a atașat o fotografie cu mesajul „Guvernul Cîțu a fost demis! Am promis, am votat! L-am zburat!”.
La rândul său, liderul AUR, George Simion, își trece succesul moțiunii de cenzură în dreptul său și al formațiunii pe care o conduce. Imediat după anunțarea rezultatului votului, acesta a postat, pe contul său de socializare, o fotografie cu deja ex-premierul Cîțu, pe care scrie: „A fost demis de AUR. Sună bine, nu?”.
Fostul lider al USR, deputatul Dan Barna, s-a rezumat la a pune imagini video din plenul reunit, cu mesajul: „Florin Cîțu a provocat această criză politică. Astăzi a venit nota de plată!”.
Refacerea coaliției cu USR, aproape imposibilă. Liderul progresiștilor este „domnul cu spirala”
Demiterea lui Florin Cîțu de la Palatul Victoria vine la mai bine de o săptămână după ce, la un congres unde s-au reunit 5.000 de membri ai Partidului Național Liberal, premierul destituit a fost ales, cu o largă majoritate, în funcția de președinte al PNL. Alegere care a fost legitimată, prin prezență și mesaj, chiar de președintele României, Klaus Iohannis. La acel congres, președintele a afirmat că nu există niciun motiv pentru care Florin Cîțu ar trebui să demisioneze de la Palatul Victoria sau să fie demis printr-o moțiune de cenzură. Votul de la moțiunea de ieri vine, astfel, pe contrasensul voinței prezidențiale.
Scenariile post-moțiune, din acest punct de vedere, sunt destul de greu de anticipat. În discursul susținut în fața Parlamentului, înainte de vot, Florin Cîțu le-a reamintit celor de la USR că, odată ce vor vota moțiunea de cenzură a PSD, nu mai au cum să stea la masă cu PNL pentru formarea unei noi coaliții de guvernare. Cîțu le-a transmis progresiștilor că „am fost votați să conducem România, indiferent când se vor opune extremiștii (AUR – n.red.), domnul cu spirala (Dacian Cioloș – n.red.) și Marcel Ciolacu. Azi se separă apele în politica din România. Extremiștii, antivacciniștii au legalizat concubinajul lor și vor rămâne în opoziție. Știu că vreți să reluați guvernarea din 2016. Sunteți nostalgici după o cafea și să primiți ordine de la Dragnea”.
Acest discurs elimină, cel puțin teoretic, orice formă de colaborare guvernamentală cu cei de la USR. Asta, în ciuda faptului că actualul președinte al USR, Dacian Cioloș, a declarat, ieri, că așteaptă o invitație a celor de la PNL să discute despre refacerea coaliției, cu un nou premier, cu un nou program de guvernare și cu un protocol al unei eventuale coaliții foarte clar și exact.
USR ar putea merge însă, în cazul în care nu se poate ajunge la o înțelegere cu cei de la PNL, cu propria variantă de premier, în persoana lui Dacian Cioloș. Acesta din urmă ar viza însă, în cazul în care PNL va ceda și va da un premier agreat și de cei de la USR, postul de ministru al Afacerilor Externe și de vicepremier.
Ce vor social-democrații
De cealaltă parte, PSD exclude orice formulă de susținere din Parlament a unui guvern minoritar format din PNL și UDMR, indiferent de numele premierului. Social-democrații consideră, în continuare, că singura variantă care poate scoate România din criză sunt alegerile parlamentare anticipate. Totuși, liderul PSD, Marcel Ciolacu, este de părere că s-ar putea forma un guvern de uniune națională, compus din specialiști, care să stea la Palatul Victoria până la convocarea alegerilor parlamentare anticipate. Ideea este sprijinită și de cei de la AUR, care au vehiculat acest scenariu încă de la depunerea propriei moțiuni de cenzură, care nu a mai apucat să fie supusă votului Parlamentului.
La închiderea ediției, președintele României, Klaus Iohannis, era așteptat să facă primele declarații după căderea Guvernului Cîțu și despre calendarul consultărilor pe care le va convoca la Palatul Cotroceni cu partidele politice parlamentare, în vederea formării unui nou guvern, dar și numele premierului interimar. Cei de la AUR îl amenință pe Iohannis cu suspendarea, în cazul în care îl va propune tot pe Cîțu premier.
Juriștii arată de ce președintele PNL nu poate fi renominalizat
Tot la închiderea ediției, prim-vicepreședintele PNL Rareș Bogdan a precizat că este exclusă, din punctul său de vedere, orice formă de colaborare cu USR și cu AUR. Mai mult, Rareș Bogdan arată că singura variantă de prim-ministru cu care PNL va fi de acord este președintele partidului, Florin Cîțu. Din acest punct de vedere însă, avocatul Adrian Toni Neacșu, fost judecător și fost membru al CSM, arată că, odată cu demiterea prin moțiune de cenzură a lui Florin Cîțu, președintele României nu îl va putea desemna din nou pe acesta nici prima oară, dar nici a doua oară, nici a treia oară. „În situația asta, Constituția, așa cum e interpretată oficial de Curtea Constituțională, îl ține pe Cîțu în afara oricărei noi candidaturi. Decizia CCR nr. 85/2020, care văd că este eronat citită, nu a stabilit că un premier demis prin moțiune nu poate fi din nou prima propunere de candidat din partea președintelui în urma noilor consultări. La fel însă, nu a stabilit nici că nu ar putea fi doar prima desemnare de candidat, dar după aceea următoarele poate fi. Decizia CCR este mult mai nuanțată și mai profundă: Președintele României are obligația de loialitate constituțională și trebuie să desemneze, în urma consultărilor, aceea persoană care degajează o majoritate parlamentară, adică desemnarea trebuie să privească o persoană care poate fi votată în Parlament, iar nu una despre care deja se știe, inclusiv din spațiul public și din declarații, că nu va putea lua votul de învestitură. Decizia CCR nr. 85/2020 îi distruge viitorul de prim-ministru al dlui Cîțu, dacă USR-ul își menține poziția de până acum și aceasta va fi consolidată prin votarea moțiunii de cenzură”, precizează Adrian Toni Neacșu.
Parlamentarii liberali anti-Cîțu cer guvern condus de Ludovic Orban
În plin haos politic, în care niciun partid nu vrea să se alieze cu niciun alt partid pentru a forma un nou guvern, un grup de 41 de parlamentari PNL, apropiați ai lui Ludovic Orban, au semnat o scrisoare deschisă în care cer sprijin pentru un guvern condus de Ludovic Orban. Pe această listă apare numele unui deputat, Alexandru Popa, care însă susține că nu a semnat scrisoarea cu pricina. Celelalte nume care apar pe această listă sunt ale deputaților Corneliu Olar, Adrian Miuțescu, Cătălina Ciofu, Elena Hărătău, Ioan Cupșa, Diana Morar, Cristina Vecerdi, Dumitri Flucuș, Sabin Sărmaș, Bogdan Bala, Gabriel Plăiașu, George Scarlat, Onu Hanasiu, Niculae Giugea, Luminița Bacari, Alexandru Kocsis, Sorin Năcuță, Daniel Gheorghe, Ervin Molnar, Alexandru Nazare, George Ionescu, Constantin Șovăială, Christine Tellmann, Costel Barbu, Claudiu Chira, Ion Ștefan, Ionel Dancă, Violeta Alexandru, Antonel Tănase și Valentin Făgărășian, la care se adaugă senatorii Sorin Bumb, Ioan Cristina, Dănuț Bica, Ovidiu Iosif Florean, Adrian Oros, Ion Iordache, Caudia Banu, Iulian Mihai Bîca, Raluca Ioan și Viorel Badea.
„România se află într-o criză politică și guvernamentală de mai bine de o lună de zile, declanșată în mod iresponsabil și unilateral de prim-ministru și soldată astăzi cu demiterea Guvernului de către Parlament. Nu există o explicație rațională asupra motivului pentru care România a ajuns în această situație critică și nici în privința planului de soluționare a crizei politice. Ne delimităm public față de cei care se fac răspunzători pentru actualul context politic și social, care nu poate continua, ținând cont de așteptările societății românești. România este în fața unui dezastru umanitar determinat de impactul fără precedent al pandemiei COVID-19 și de incapacitatea Guvernului astăzi demis de a lua din timp măsurile necesare pentru a diminua răspândirea virusului. (…) Susținem refacerea coaliției de guvernare în jurul PNL, alături de USR-PLUS, UDMR și grupul minorităților naționale, ca fiind singura formulă politică în acord cu votul exprimat de cetățeni în urmă cu un an de zile. Respingem orice fel de înțelegere sau colaborare de natură a învesti un nou Guvern cu sprijinul PSD. Considerăm că cea mai potrivită persoană, capabilă să negocieze refacerea coaliției de guvernare și să conducă Guvernul în calitate de prim-ministru este Ludovic Orban. (…) Facem apel la maturitate politică și înțelepciune din partea tuturor actorilor politici și parlamentarilor Partidului Național Liberal, precum și din partea celorlalte formațiuni politice parlamentare care și-au exprimat dorința de a continua guvernarea alături de PNL, prin susținerea lui Ludovic Orban ca prim-ministru”, se arată în această scrisoare.
