Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cererea protestatarilor de schimbare radicală a clasei politice pare a avea şanse mici de succes. Dincolo de postura defensivă în care se află, politicienii au la îndemână mijloacele prin care să scape de schimbare şi de data asta.
„Concluzia mea este că majoritatea liderilor politici sunt dispuşi să discute despre alegeri anticipate, sunt dispuşi să discute despre un guvern tehnocrat. Aproape nimeni nu este dispus să discute despre un guvern politic. Este o noutate. De aceea niciun partid nu a venit cu un nume de prim-ministru”, a anunţat preşedintele Klaus Iohannis. Disponibilitatea şefilor de partide de a discuta despre alegeri anticipate, cerute de o parte dintre manifestanţi, este una interesantă întrucât ale-gerile înainte de termen nu fac decât să reconso¬lideze actualul sistem de partide. În primul rând, nu ar fi timp pentru apariţia şi consolidarea unei mişcări politice care să-i reprezinte pe cei ce au ieşit în stradă după tragedia din Clubul Co-lectiv. Chiar dacă procedura de creare a unui partid politic a fost apre¬ciabil simplificată, fiind nevoie de numai trei membri fondatori, proce¬dura juridică de înregistrare se poate prelungi pe durata chiar a câtorva luni. Astfel, un partid nou depune actele la tribunal şi are de aşteptat 15 zile ca instanţa să se pronunţe. După decizie, mai sunt cinci zile în care aceas-ta poate fi contestată. Practica a arătat că, la fiecare partid, s-au găsit proceso¬mani care să conteste în-scrierea în Registrul parti-delor politice, iar judecarea contestaţiei mai ia 15 zile.
Misiune aproape imposibilă
Toate astea după peri¬oada în care grupul de iniţiativă trebuie să elaboreze statutul şi programul politic al respectivului partid politic, lucru deloc uşor pentru un partid ce ur-mează să fie compus din oameni care au experienţă politică puţină sau chiar deloc şi care s-au întâlnit în Piaţa Universităţii. Nu mai punem la socoteală dificultăţile privind organizarea în teritoriu a unui nou partid, fără bani şi fără notorietate, în paralel cu desfăşurarea unei campanii electorale de 30 de zile. În plus, alegerile anticipate nu ar putea să se desfăşoare decât pe vechea lege a alegerilor parlamentare întrucât o decizie a Curţii Constituţionale prevede expres că nu se pot face modificări ale legisla¬ţiei electorale cu un an înaintea scrutinului. Astfel, alegerile se vor face pe baza sistemului electoral ce a dus la un Parlament supradimensionat, cu 558 de deputaţi şi senatori.
Obstacole legale
Cât priveşte doleanţa ca Parlamentul viitor să aibă un număr de numai 200 de deputaţi şi 100 de senatori, şi aceasta este deocamdată irealizabilă, tot din cauza faptului că este prea târziu să se modifice legea electo¬rală în vederea alegerilor din 2016. Conform legii pe care au adoptat-o împreună liberalii şi social-democraţii, viitorul Parlament va avea peste 400 de membri, număr care va face ca o parte apre¬ciabilă din-tre actualii parlamen¬tari să se regăsească şi în următorul Legislativ.
În iunie 2012, o decizie a Curţii Constituţionale atrăgea atenţia că legea electorală trebuie modifi-cată pentru a fi pusă în acord cu rezultatul referendumului din 2009, prin care poporul a decis că Parlamentul nu trebuie să depăşească 300 de membri. Punctul de vedere al CCR a fost ignorat de partidele politice şi în 2012, şi în 2015, deşi Curtea a mai in-vocat existenţa deciziei.
Preşedintelui Iohannis nu i s-a făcut nicio propunere pentru postul de premier de către partidele politice, fiind posibilă şi desemnarea unui tehnocrat.
Parlamentul, cu capul la cutie
Valul de indignare de după Colectiv a determinat Parlamentul să aibă o atitudine foarte discretă pentru a evita ca furia străzii să se îndrepte împotriva sa. Aleşii şi-au amânat toate activităţile sub pretextul zilelor de doliu naţio-nal. În 2012, când furia protestatarilor viza direct guvernarea PDL, USL a cerut o sesiune extraordinară în care să se dezbată revendică-rile din stradă. Chemat la Parlament, premierul Emil Boc a anunţat în plen că-l demite pe Teodor Baconschi, ministrul de Externe, pentru comentarii neinspirate la adresa manifestanţilor, preferând să-l sacrifice pe acesta indignării colective decât să pice întreg Guvernul.
Citește pe Antena3.ro
