Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Deputaţii jurişti au încercat fără succes să o convingă pe Livia Stanciu să fie de acord cu reducerea limitei maxime a controlului judiciar de la cinci la trei ani. Argumentele preşedintei Înaltei Curţi le-au învins pe cele ale parlamentarilor care au decis să menţină o perioadă maximă similară cu cea aplicabilă în cazul arestului preventiv.
Controlul judiciar poate fi dispus în faza de urmărire penală pentru maximum 60 de zile, dar poate fi prelungit de procuror prin ordonanţă dacă temeiurile pentru care s-a dispus această măsură preventivă se menţin sau dacă au intervenit alte temeiuri. Fiecare prelungire nu poate să depaseasca însă 60 de zile.
În cursul judecării în primă instanţă, durata totală a controlului judiciar sau a controlului judiciar pe cauţiune nu poate depăşi un termen rezonabil şi, în toate cazurile, nu poate depăşi cinci ani. Prevederea enunţată într-o ordonanţă de urgenţă din 2014 a fost modificata iniţial de Senat care stabilise că perioada maximă de menţinere a controlului judiciar să fie de trei ani. La rândul lor, deputaţii din Comisia juridică au susţinut ieri în comisie acelaşi amendament, însă nu au putut să treacă peste opinia reprezentanţilor instituţiilor, respectiv ICCJ, CSM, DIICOT şi Ministerul Justitiei.
Masură mai uşoară, limite mai mari
Şefa Curţii Supreme, Livia Stanciu, le-a spus deputaţilor că nu este de acord cu reducerea la 3 ani a limitei maxime, întrucât în cazul arestului preventiv, o măsură mult mai aspră, limita este de 5 ani. Ca atare, unei măsuri mai blânde i se justifică un maxim cel puţin egal. La rândul său, procurorul-şef al DIICOT, Daniel Horodniceanu, le-a explicat parlamentarilor că în dosare foarte complexe de genul Sorin Ovidiu Vântu-FNI, chiar dacă instanţele ar judeca în fiecare zi lucrătoare a anului, şi s-ar trece prin toate etapele unui proces, în 3 ani nu ar reuşi să dea o decizie definitivă. La rândul lor, reprezentanţii CSM şi cei ai Ministerului Justiţiei au argumentat că nu în toate cazurile se poate ajunge la limita maximă, legea obligând la un termen "rezonabil" pentru măsura controlului judiciar.
Într-un final, deputaţii din Comisia juridică au renunţat la opoziţie şi şi-au însuşit argumentele instituţiilor invitate să-şi spună punctul de vedere. Legea care aprobă ordonanţa de urgenţă prin care se limitează controlul judiciar va primi votul final în plenul Camerei Deputaţilor săptămâna viitoare.
Actul normativ a fost elaborat de Guvern în 2014 ca urmare a deciziei Curţii Constituţionale care a stabilit că nelimitarea acestei măsuri restrânge libertatea individuală, libera circulaţie şi viaţa intimă. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-un dosar aflat pe rolul unei instanţe din Satu Mare. La acea vreme, procurorul-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, aprecia că decizia judecătorilor CCR duce la riscul ca inculpaţi a căror libertate de mişcare a fost restrânsă de către judecătorul de drepturi şi libertăţi să părăsească teritoriul ţării, îngreunând astfel desfăşurarea procesului penal. Guvernul a decis însă să soluţioneze rapid problema prin ordonanţă de urgenţă.
