Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Evoluție spectaculoasă în recursul prin care Traian Băsescu intenționează să invalideze hotărârea Curții de Apel București care, în luna septembrie a anului trecut, l-a declarat pe fostuil președinte, alias “Petrov”, colaborator al Securității. Primul termen al căii de atac, stabilit de Înalta Curte de Casație și Justiție după consumarea alegerilor locale, mai exact pe 16 octombrie, s-a soldat cu… scoaterea cauzei de pe rol. Asta, ca urmare a unei cereri de recurs formulată de unul dintre intervenienții din dosar. În acest moment, conform informațiilor existente, dosarul se află în plină procedură de regularizare.
Traian Băsescu, europarlamentar în funcție, a fost deconspirat drept colaborator al fostei Securități în primăvara anului trecut, de către CNSAS, însă procesul, pe fond, nu s-a finalizat până la consumarea alegerilor europarlamentare care au avut loc la sfârșitul lunii mai a anului 2019. Hotărârea pe fond a Curții de Apel București a fost pronunată în 20 septembrie 2019, însă motivarea acesteia a fost redactată și comunicată abia în vara anului 2020.
Format pe rolul Secției de Contencios Administrativ și Fiscal de la Înalta Curte de Casație și Justiție în data de 30 iunie 2020, recursul în dosarul “Petrov” a primit, inițial, un prim termen de judecată pentru data de 16 octombrie, la mai bine de două săptămâni după ce urmau să se consume alegerile locale, unde Traian Băsescu a candidat pentru funcția de primar general al Capitalei. Conform fișei dosarului de recurs, părțile sunt Ene Dragoș Marian, mandatar pentru Ene Nicanor George (recurent), Colegiul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (în calitate de reclamant) și Traian Băsescu (în calitate de recurent).
Reamintim că, pe data de 20 septembrie 2019, Curtea de Apel București a emis Hotărârea nr. 471/2019, prin care a constatat calitatea de colaborator al Securității, în privința lui Traian Băsescu. Încheierea putea fi supusă recursului, în termen de 15 zile de la comunicare. Anterior, în data de 5 septembrie 2019, intervenientul Ene Dragomir Marian, în nume propriu, dar și în calitate de mandatar al intervenientului Ene Nicanor Gheorghe, a formulat o cerere de recuzare, care a fost respinsă în cadrul ședinței care a avut loc în data de 10 septembrie 2019. Înainte ca instanța Curții de Apel București să pronunțe soluția pe fond în dosarul “Petrov”, intervenientul Ene a formulat primul recurs, după care, când a fost redactată motivarea, acesta a mai formulat un recurs, în data de 2 iulie. A doua zi, Traian Băsescu, în calitate de pârât, a formulat, la rândul său, recursul.
La un an și aproape o lună de la pronunțarea, de către Curtea de Apel Bucrești, a hotărârii pe fond prin care Traian Băsescu a fost declarat turnător la Securitate, pe data de 16 octombrie 2020, Completul 4 al Secției de Contencios Administrativ și Fiscal al Înaltei Curți de Casație și Justiție a decis “scoaterea de pe rol a recursului formulat de Ene Nicanor George, împotriva încheierii din 5 septembrie 2020 a Curții de Apel București – Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal”. După care a stabilit să “trimită cauza pentru continuarea procedurii de regularizare”.
Coincidențele stranii din acest dosar au loc exact în momente de importanță electorală. Dacă primul termen a recursului a fost stabilit de ÎCCJ după data de 27 septembrie, adică după consumarea alegerilor locale, iată că, în pre-campania electorală aferentă alegerilor parlamentare, soarta acestui dosar este incertă.
Potrivit Noului Cod de Procedură Penală, procedura de regularizare se referă la faptul că (,) completul căruia i-a fost repartizat aleatoriu cauza verifică, de îndată, dacă cererea de chemare în judecată întrunește mai multe condiții legate de numele și datele de identificare ale părțior sau ale rerezentanților acestora, obiectul cererii și valoarea lui, motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază cererea, dovezile pe care se sprijină fiecare capăt de cerere, cererea propriu-zisă de chemare în judecată, eventualele neregularități sau dacă este cazul achitarea taxelor de timbru.
Curtea de Apel: Băsescu a urmărut îngrădirea drepturilor fundamentale ale omului
Potrivit Curții de Apel București, notele informative date de Traian Băsescu, sub numele conspirativ “Petrov”, în perioada Institutului de Marină, se circumscriu unor teme clasice de poliţie politică, specifice Securităţii, fiind vizate exclusiv chestiuni care ţin de viaţa privată sau de dreptul la liberă circulaţie al persoanelor. Băsescu a denunţat activităţi sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist, iar furnizarea informaţiilor a vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.
Instanța de fond arată că Băsescu, mai mult decât să prezinte faptele, le-a interpretat, afirmând că “am înţeles că D.C. (victimă a turnătoriilor sale la Securitate – n.red.) ar fi dispus, în cazul în care ar reuşi să cunoască în străinătate o fată cu avere, să rămână acolo”. Judecătorii concluzionează că, prin furnizarea acestor informaţii, Traian Băsescu a conştientizat că asupra persoanelor la care s-a referit în relatările sale se pot lua măsuri de urmărire şi verificare, cu încălcarea dreptului la viață privată şi a dreptului la liberă circulaţie şi, prin urmare, a vizat această consecinţă. “Ne aflăm în prezenţa unei îngrădiri efective a drepturilor cetăţeneşti, având în vedere măsurile dispuse pe marginea informaţiilor transmise de Băsescu. (…) În consecinţă, nesocotind interesele celor denunţaţi, Băsescu a vizat îngrădirea dreptului la viaţă privată în privinţa acestora, atât timp cât a acceptat că persoanele denunţate puteau să facă obiectul unor investigaţii suplimentare ale Securităţii, ca rezultat al denunţurilor sale”, se mai arată în motivare.
Plângere penală pentru fals în declarații
De-a lungul ultimilor ani, Traian Băsescu a declarat de patru ori pe proprie răspundere că nu a colaborat cu Securitatea ca poliție politică. Motiv pentrru care, Grupul de Investigații Politice a depus o plângere la Parchet pentru fals în declarații, abuz în serviciu și înșelăciune. “Petrov” a declarat pe propria răspundere că nu a colaborat cu Securitatea în 2004 și 2009, când a candidat la alegerile prezidențiale, în 2016, când a candidat pentru Parlamentul României și în 2019, când a candidat pentru Parlamentul European. “Toate aceste declarații sunt false. (…) Hotărârea Curții de Apel constată o situație juridică existentă deja: Traian Băsescu știa că a fost informator al Securității și, cu toate acestea, a declarat pe proprie răspundere că nu a colaborat cu Securitatea. Băsescu a prezentat ca adevărată o faptă mincinoasă (necolaborarea sa cu Securitatea ca politie politică) în scopul obținerii prin fraudă și sperjur a funcțiilor de președinte, parlamentar și parlamentar european”, a precizat președintele GIP, Mugur Ciuvică.
