Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Socialiștii din România nu au putut fi detronați din topul preferințelor electoratului, după patru ani în care actualul partid de guvernare, PNL, împreună cu USR, dar și cu sprijinul președintelui României au încercat să-i demonizeze. PSD, împreună cu Pro România, partid desprins din prima formațiune politică, au surclasat Partidul Național Liberal atât la alegerile locale din data de 27 septembrie, cât și la alegerile europarlamentare care au avut loc în primăvara anului trecut.
Singurul partid de pe zona de centru-stânga care are probleme electorale este ALDE, condus de Călin Popescu Tăriceanu, care însă urmează să fie înghițit de formațiunea condusă de Victor Ponta, pe listele căreia va candida la alegerile din 6 decembrie.
USR-PLUS a obținut cel mai mic scor la votul politic, de la înființarea partidului progresist – sub 7 procente. În condițiile unui boom electoral de la europarlamentarele de anul trecut, când a scos un scor electoral de peste 22,3 la sută, sau de la alegerile parlamentare din 2016, când a obținut aproape 9 procente. PMP și UDMR se mențin, în urma alegerilor locale care au fost consumate cu doar două luni înaintea celor generale, în marja pragului electoral. Această perspectivă poate genera o imagine elocventă despre ce se va întâmpla în 6 decembrie, care va fi scorul partidelor competitoare și cum va fi configurat noul Parlament. Concluzia generată de aceste cifre arată că, în ciuda mesajului „M..e PSD!”, care a infestat spațiul public autohton în ultimii patru ani, adversarii socialiștilor nu au reușit să schimbe semnificativ ierarhia politică.
Alegerile locale din 27 septembrie reprezintă cel mai exact barometru care poate crea o imagine cât de cât elocventă despre modul în care poate arăta votul politic la alegerile parlamentare, stabilite, teoretic, pentru data de 6 decembrie. Deși PNL și-a declarat victoria față de PSD, calculele matematice arată că social-democrații se află încă peste liberali. Nu singuri, ci cu Pro România, partid condus de Victor Ponta, dar care este votat de o parte a electoratului pesedist.
Astfel, media votului politic obținut de PNL la alegerile din 27 septembrie (pentru primării, consilii locale, consilii județene și președinți de consilii județene) este de 33,7% din votul politic, în timp ce PSD a obținut 30,02% din votul politic. Pro România a fost votat de o medie de 4,86 la sută din alegători (evident, de stânga), procente care adăugate celor obținute de PSD dau cifra de 34,88 la sută. Cu aproape două procente peste PNL.
Cu toate acestea, votul politic exprimat la alegerile locale din anul 2020 pentru PSD și Pro România este cu peste zece procente mai mic decât a luat PSD (din care s-a rupt Pro România) la alegerile parlamentare care au avut loc la sfârșitul anului 2016, când social-democrații au obținut, sub conducerea lui Liviu Dragnea, cel mai mare scor politic la acest tip de scrutin electoral – 45,34 la sută. Comparativ, PNL a reușit o creștere spectaculoasă cu două luni înainte de alegerile parlamentare din anul 2020, față de rezultatul scos la alegerile parlamentare din anul 2016, când a obținut un vot politic de 20,21 la sută.
Rezultatul alegerilor din 27 septembrie, la votul politic, este important, având în vedere caracterul atipic al derulării acestora, în contextul pandemiei generate de COVID-19, dar și prin faptul că scrutinul parlamentar este programat, în acest moment, să se desfășoare aproape imediat după alegerile locale.
Citește pe Antena3.ro
Victoria proclamată, contrazisă de cifrele de pe hârtie
Lucrurile devin și mai interesante atunci când sunt comparate rezultatele de la alegerile locale din 2020 cu cele de la alegerile europarlamentare care au avut loc pe data de 26 mai 2019. Atunci, scorul politic al PNL a fost ridicat și de faptul că, odată cu acel scrutin, a fost organizat și referendumul pe justiție, inițiat de președintele României, Klaus Iohannis. Astfel, PNL a obținut, atunci, un vot politic de 27 la sută. În timp ce PSD a luat un scor (considerat rușinos) de 22,5 la sută. Adunând însă scorul PSD cu cel obținut de Pro România, la alegerile din 26 mai 2019, de 6,44%, rezultă că votul politic acordat social-democraților a fost, în primăvara anului trecut, de 28,94 la sută. Cu aproape trei procente peste rezultatele liberalilor.
Toate aceste evoluții, care îi dau pe social-democrați, la finalul anului 2020, încă în fața liberalilor, demonstrează că, în realitate, războiul politic declarat și pornit, după alegerile parlamentare din anul 2016, de președintele României, Klaus Iohannis, la adresa PSD, nu a reușit să-i detroneze pe adversarii politici. Mesajele publice ale șefului statului, în special axate pe modificările legislative operate de fosta majoritate parlamentară în domeniul justiției, atacurile la adresa liderilor PSD, scoaterea din jocul politic a lui Liviu Dragnea, demonizarea fostelor guverne social-democrate, totul pe fondul unor proteste de stradă care au debutat în februarie 2017, cu punct culminant în 10 august 2018, au reușit să mențină PNL sub votul politic pe care PSD, împreună cu aripa Pro România îl dețin în continuare.
Câte procente ale PNL sunt, de fapt, ale PDL
Comparația scorului obținut la alegerile locale din 2020, față de alegerile europarlamentare de anul trecut este întărită, în sensul arătat – anume că bulversarea scenei politice din ultimii patru ani nu a avut drept rezultat detronarea socialiștilor – și de raportatea acestui scor cu alegerile locale din anul 2016.
În urmă cu patru ani, la locale, PSD a obținut un vot politic de 38,76 la sută, în timp ce PNL a obținut un vot politic de 30,58 la sută.
Deloc de neglijat este și ponderea pe care, la votul politic obținut de Partidul Național Liberal, o deține infrastructura și electoratul fostului Partid Democrat Liberal (PDL), cele două formațiuni fuzionând în perioada 2014-2015. Punctul de referință îl constituie alegerile europarlamentare din anul 2014, când s-a rupt Uniunea Social-Liberală, iar PNL a decis să candideze separat pentru Parlamentul European, obținând 15% din votul politic. Încă existent la acel moment, PDL a obținut 12,5%. Adunate însă, cele două scoruri obținute de cele două partide care, astăzi, compun noul PNL dau 27,5 procente. Mai puțin cu 0,5 procente decât scorul scos de PNL la alegerile europarlamentare din 2019, după doi ani și cinci luni de guvernare a „Ciumei roșii”. Scorul aripii PDL din noul PNL se menține oarecum constant, după ce, la alegerile parlamentare din anul 2012, democrat-liberalii au obținut 14 la sută, iar la alegerile locale din anul 2012 au obținut 14,85%.
Băsiștii au același scor de la înființare
Partidul lui Traian Băsescu, PMP, se menține în scorul electoral de la fondarea lui. La alegerile locale din 27 septembrie 2020, Partidul Mișcarea Populară a obținut un vot politic de 5,44 la sută. Comparativ, la alegerile europarlamentare care au avut loc pe data de 16 mai 2019, băsiștii au luat un scor de 5,76 la sută, prilej cu care Traian Băsescu a acces la un post de deputat în Parlamentul European, renunțând la calitatea de senator.
La alegerile parlamentare care au avut loc în decembrie 2016, Partidul Mișcarea Populară a realizat un scor de 5,31 la sută, la votul politic, iar la alegerile locale de acum patru ani formațiunea a obținut un scor de 4,30 la sută. Pentru alegerile din 6 decembrie 2020, PMP o aruncă în cursă pe fata cea mică a lui Traian Băsescu, Elena Băsescu, zisă „EBA”.
UDMR va face diferența dintre cine va fi în Opoziție și cine va fi la Putere
Uniunea Democrată a Maghiarilor din România a obținut, la votul politic de la alegerile locale din 27 septembrie 2020, un scor de 6 la sută. În condițiile în care, la alegerile europarlamentare de anul trecut, Uniunea condusă de Kelemen Hunor a primit un vot politic de 5,26 la sută. Iar, la alegerile parlamentare din decembrie 2016, scorul UDMR a fost de 5,31 la sută, iar la alegerile locale de acum patru ani, a obținut 4,66 la sută.
Cele 6 procente ale UDMR, dacă se vor menține la alegerile parlamentare din 6 decembrie, împreună cu voturile celor 17 parlamentari ai minorităților naționale, pot face diferența dintre Putere și Opoziție pentru grupurile politice care își dispută supremația în noul Legislativ.
ALDE dispare în Pro România
De departe, cel mai rău, față de anul 2016, din punct de vedere electoral, în 2020 stă ALDE, partid fondat și condus de fostul premier și ex-președintele Senatului Călin Popescu Tăriceanu. Desprins din PNL, ca urmare a faptului că liberalii au fuzionat cu PDL, partidul a candidat pe liste proprii pentru Parlament, în 2016, obținând un vot politic de 5,5%. ALDE a intrat la guvernare, alături de PSD, fiind aliat cu social-democrații până în toamna anului trecut. Asta, în condițiile în care, la alegerile locale din 2016, a scos un scor de 6,19 procente.
La alegerile europarlamentare din 2019 însă, partidul lui Călin Popescu Tăriceanu nu a reușit să treacă pragul electoral, obținând puțin sub 5 la sută. În 27 septembrie 2020, ALDE a obținut, la votul politic, 2,4%. În prezent, Pro România și ALDE au demarat un proces de fuziune, și candidează pe listă comună la alegerile parlamentare. Adunând scorurile obținute de cele două partide la alegerile locale, acesta este de 7,26 la sută. Scor care, adunat cu rezultatul obținut de PSD la alegerile locale, înseamnă 37,28 la sută. Asta, în condițiile în care scorurile cumulate obținute de adversarii de la PNL și USR-PLUS sunt de 40,4 la sută. O diferență mai mult decât strânsă, în condițiile în care, la alegerile din 6 decembrie intră în cursă alte două partide mici, cu potențial de a accede în noul Legislativ – PPUSL și PER.
Declin la USR-PLUS
Alianța USR-PLUS se află într-un continuu declin electoral. La alegerile din 27 septembrie, votul politic obținut de progresiștii din România a fost de doar 6,7 la sută. USR-PLUS a scos 6,58 la sută la votul pentru primării, 6,85 la stă la votul pentru consiliile locale și 6,65 la sută la votul pentru locuri în consiliile județene. Este adevărat că, în anumite locuri, cum ar fi București, Timișoara sau Brașov, USR-PLUS a câștigat alegeri importante, însă, la nivel național, scorul Alianței este mai mic chiar decât la alegerile parlamentare din anul 2016, practic de la apariția formațiunii.
La alegerile pentru Camera Deputaților și Senat, de acum patru ani, Uniunea Salvați România, condusă, la acel moment, de actualul primar general al Capitalei ales, Nicușor Dan, obținea 8,96 de procente. Apoi, grație unor campanii de demonizare a PSD, susținute atât prin proteste de stradă, pe rețelele de socializare sau prin mijloace de informare în masă denumite „propagandă”, progresiștii au reușit un salt incredibil la alegerile europarlamentare de anul trecut, când au suflat, la propriu, PSD-ului în ceafă, cu un scor de 22,36 la sută.
Declinul USR este motivat și de faptul că încredeerea în conducerea partidului a scăzut, odată cu neintrarea lui Dan Barna în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din toamna anului 2019, coroborat cu dezvăluirile despre afacerile președintelui USR cu fonduri europene, dar și de refuzul USR de a participa la actul guvernării, alături de PNL. De asemenea, o altă
explicație plauzibilă pentru această scădere a USR este alierea cu PLUS, partid condus de Dacian Cioloș, cele două formațiuni aflându-se în acest moment în plin proces de fuziune.
