Liberalii platesc cu varf si indesat pretul guvernarii. PNL a coborat in sondajele de opinie la 13%, scorul din anii 2002-2003, cand se afla in opozitie, iar increderea in premierul Calin Popescu Tariceanu si in Guvernul pe care il conduce se prabuseste si ea. In schimb, PD-ul cu Basescu in spate stabileste recordul sau din toate timpurile: 36%.

Dupa doi ani de guvernare, PNL si premierul Tariceanu scad continuu in sondajele de opinie. PSD si Adrian Nastase inregistrau la vremea lor un trend invers.

Alianta PNL-PD a inregistrat imediat dupa alegeri o crestere fulminanta in sondajele de opinie: obtinuse in scrutin doar 31,5%, iar in februarie 2005 atingea 56,5% in intentiile de vot, potrivit INSOMAR. De atunci s-a mentinut in topul partidelor (cel mai mic scor 42% CURS, mai 2006). In spatele acestei constante insa, pretul guvernarii pare sa fie platit doar de PNL. Zilele trecute, un sondaj INSOMAR, care testeaza pentru prima oara dupa alegeri separat cele doua partide ale Aliantei, dezvaluia o cadere socanta a PNL in optiunile electoratului: 13%. Scorul este chiar mai mic decat cel din perioada de opozitie: 17,2% (CURS+CSOP, decembrie 2003) sau 19,6% (IMAS, august 2003).

AVANTUL PD. De partea cealalta, PD atinge un record - 36%, in conditiile in care in 2003 se situa intre 6% si 10%. Daca democratii lui Basescu acumuleaza puncte, Tariceanu incaseaza se pare toate bilele negre. Increderea in premier s-a prabusit de la 47%, in februarie 2004 la 19,8%, iar aprecierea activitatii Guvernului de la 37,5%, in iulie anul trecut, la 27,5% in iulie 2006.

EFECTUL INVERS. In 2002, dupa doi ani de mandat, PSD si Adrian Nastase inregistrau o tendinta opusa. De la un 37% in alegerile din 2000, PSD se afla in noiembrie 2001 la 62% (CURS) si 55% in iunie 2002 (IMAS). Increderea in Adrian Nastase urca de la 28% la 47% in iunie 2002. Iar daca la sfarsitul lui 2000, doar 13% dintre romani aveau o parere buna despre Guvern, Cabinetul Nastase obtinea un an mai tarziu o cota de incredere de 49% (CURS), iar in iunie 2002 37% (IMAS).

Vina "stersului" premier

Caderea in sondaje a Guvernului Tariceanu este cea mai spectaculoasa comparativ cu celelalte Cabinete postdecembriste, apreciaza directorul CURS, Sebastian Lazaroiu. El considera ca, printre altele, vinovat ar fi chiar Tariceanu, care s-a certat cu Basescu si da dovada de slabiciune.

MECANISMUL. "Imediat dupa investire, orice guvern si implicit premierul sau se bucura de un capital de incredere mult mai mare decat inainte de inceputul mandatului. Este un fenomen inregistrat de fiecare premier nou numit dupa decembrie 1990. Chiar si atunci cand partidele aflate la guvernare se afla in criza de popularitate, ele se pot relansa prin schimbarea premierului si cabinetului (vezi cazul Radu Vasile si Mugur Isarescu). Increderea in guvern si premier se reflecta de obicei in intentia de vot pentru partidele reprezentate. Acest capital de incredere la investire se erodeaza constant pe parcursul guvernarii. Misiunea strategilor de imagine este sa faca erodarea cat mai lina, in asa fel incat la final de mandat (si inainte de alegeri) premierul si partidul pe care il reprezinta sa aiba un scor cel putin egal cu cel obtinut la alegerile anterioare.

COMPARATIE. Ce a reusit Nastase si unde a esuat Tariceanu? Guvernul Tariceanu a inregistrat cea mai spectaculoasa scadere de la preluarea mandatului, comparativ cu alte cabinete postdecembriste. De cealalta parte, Nastase si PSD au reusit, intre 2001 si 2004, cea mai buna performanta de imagine: PSD a obtinut acelasi scor in 2004, ca si in 2000. De remarcat ca anumite strategii folosite de Nastase s-au intors impotriva sa la alegeri: subordonarea presei si folosirea parghiilor guvernamentale pentru consolidarea pozitiei in partid (care a generat coruptie la toate nivelurile)", a comentat Lazaroiu.

GUVERNUL NASTASE a folosit buni specialisti in imagine publica si-a subordonat o buna parte din presa, prin publicitate guvernamentala a avut un singur partid la guvernare (exceptand PC care s-a si retras dupa o perioada) a reusit sa mentina o relatie buna cu presedintele tarii (care provenea din acelasi partid) a preluat guvernarea intr-o perioada foarte dificila si a reusit sa redreseze parametri macroeconomici (inflatie, somaj, crestere economica) a stiut sa-si acopere gafele si sa tina in surdina scandalurile a satisfacut interesele tuturor grupurilor din PSD a folosit parghiile guvernamentale pentru consolidarea partidului la centru si in teritoriu s-a folosit de imaginea unor membri ai cabinetului mai credibili decat el insusi (Mircea Geoana) a dat impresia de control deplin al puterii personalitate puternica

GUVERNUL TARICEANU are slabi specialisti in imagine are o mica parte din presa de partea sa conduce un guvern de coalitie si-a stricat relatia cu presedintele tarii dupa primele sase luni (Basescu provine din alt partid decat Tariceanu) a preluat tara pe un fond de prosperitate economica, fara a reusi sa satisfaca aspiratiile mai inalte si-a exhibat gafele cu inconstienta (nu a recunoscut macar cand a gresit) si a fost incapabil sa gestioneze scandalurile din coalitie si-a creat opozitie in propriul partid prin marginalizarea unor persoane credibile foloseste parghiile guvernamentale pentru a satisface grupuri de afaceri din clientela PNL a intrat in conflict cu membri ai cabinetului cu imagine mai buna decat a sa (Musca, Macovei) a dat impresia de slabiciune (de unde si porecla) personalitate stearsa