Marea epurare politică din primăvara lui 2009 provoacă o gaură serioasă în bugetul de stat. Directorii de instituţii publice demişi atunci au dat Guvernul în judecată şi au obţinut repunerea în funcţie şi plata salariilor cuvenite pe perioada demiterii. La uşa Guvernului stau acum sute de directori, înarmaţi cu hotărâri definitive şi cu cereri de plată a despăgubirilor. Actualele conduceri ale instituţiilor sunt în ilegalitate, iar activitatea este blocată.
Primul val al epurării a avut loc în primăvara lui 2009, în baza Ordonanţei 37/2009, şi i-au căzut victime directorii instalaţi de Guvernul Tăriceanu, majoritatea liberali. Ordonanţa 37 ingora statutul de înalt funcţionar public al acestor directori şi dădea Guvernului mână liberă la schimbări politice. Ordonanţa a fost declarată neconstituţională de Curtea Constituţională, dar Executivul a mai emis una, cu prevederi identice, 105/2009. Victimele lui 105 au fost de această dată pesediştii, instalaţi în funcţii în primăvară şi demişi în toamnă, când PSD a ieşit de la guvernare. Şi 105 a fost declarată neconstituţională, iar acum Guvernul încearcă să cârpească situaţia nu numai pentru a păstra în funcţii directorii numiţi pe filiera PD-L, dar şi pentru a le face loc celor de la UDMR. Preşedintele Cartel Alfa, Bogdan Hossu, estimează însă că există câteva sute de foşti directori de deconcentrate care au dreptul la reîncadrare imediată şi la plata salariilor restante.
SUTE DE MILIOANE CĂŞTIGATE ÎN INSTANŢĂ
Dragoş Potelean, fost director al Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă din Constanţa, demis în mai 2009 pe baza Ordonanţei 37/2009, a notificat Ministerul Muncii că instanţa i-a dat câştig de cauză şi a dispus reîncadrarea sa în funcţie şi plata drepturilor salariale, în valoare de 330 de milioane de lei vechi. Tot în Constanţa, fostul director al Inspectoratului Teritorial de Muncă, Eugen Bola, a primit o decizie similară din partea instanţei: reîncadrarea în funcţie şi plata salariilor cuvenite în această perioadă. "Am primit pe fax, la 23 aprilie 2009, o notificare din partea ministrului Ilie Sârbu, cum că din acea dată începe să curgă preavizul pentru mine. Am dat ministerul în judecată şi am câştigat", ne-a declarat Bola. La Bacău, Ioan Melinte, tot liberal şi fost director al Agenţiei de Plăţi în Agricultură (APIA), demis tot în baza Ordonanţei 37, a cerut statului cel puţin 500 de milioane de lei vechi şi repunerea în funcţie. Hotărârea judecătorească i-a fost favorabilă, iar Melinte este director de drept, deşi în acest moment Ministerul Agriculturii îi plăteşte salariu de director lui Nicolae Huiban (PD-L). După demiterea liberalului Melinte, în aprilie 2009, timp de câteva luni, pe postul de director a stat şi un pesedist, care a fost expulzat de la conducerea APIA Bacău în momentul ieşirii PSD de la guvernare.
De altfel, majoritatea pesediştilor instalaţi în fruntea deconcentratelor în aprilie-mai 2009 au fost expulzaţi în octombrie 2009. Actualul director al APIA Constanţa, Boris Parpală, a fost numit în funcţie în primăvara lui 2009, după demiterea predecesorului său liberal, în baza Ordonanţei 37. A fost şi el zburat din post în octombrie, în baza Ordonanţei 105, dar a dat statul în judecată şi a câştigat repunerea în funcţie şi daune în valoare de 70 de milioane de lei vechi, spre nenorocul pedelistei care îi urmase la conducerea instituţiei, Paraschiva Bobe. Nici directorii numiţi de PD-L n-au avut o soartă mai bună dacă au intrat în dizgraţia partidului. Directorul Direcţiei de sport Bacău, Dan Răspopa, fost consilier al vicepreşedintelui PD-L Cezar Preda şi numit pe un post care revenea PD-L, a fost demis la 23 aprilie 2009, la presiunile fostului său şef. Are tot hotărâre judecătorească favorabilă pentru repunerea în funcţie şi aşteaptă şi plata salariilor restante.
LOCURI ELIBERATE PENTRU UDMR
Un nou val de demiteri pe criterii politice este aşteptat în zile următoare, pentru că trebuie instalaţi în funcţii oamenii UDMR. Guvernul pregăteşte o modificare a Legii statutului funcţionarilor publici, care ar trebui să fie discutată în regim de urgenţă de Parlament. Noua variantă este puţin cosmetizată, preluând soluţia aplicată în cazul prefecţilor, adică principiul mobilităţii. Astfel, înalţii funcţionari publici pot fi schimbaţi din funcţie pe principiul mobilităţii, oferindu-li-se un alt post. Cei care refuză noul post sunt demişi. La începutul lui 2009, Guvernul Boc a fost obligat să înfiinţeze o sută de posturi de inspector guvernamental, în care să îi tragă pe linie moartă pe prefecţii de care voia să scape.