Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Pe final de legislatură, parlamentarii se concentrează mai mult pe propriile privilegii. În prag de alegeri, o serie de iniţiative legislative recente vizează aproape în exclusivitate beneficiile aleşilor. Dezincriminarea conflictului de interese, modificarea legii de funcţionare a Agenţiei Naţionale de Integritate sau „superimunitatea” avocaţilor se află pe lista dorinţelor arzătoare ale politicienilor înainte de alegerile parlamentare din toamnă.
La începutul lunii mai, parla-mentarii s-au gândit să scape legal de conflictul de interese. Aşa că au inventat ad-hoc un proiect de lege special în acest sens. Trei dintre deputaţi, Marton Arpad (UDMR), alături de social-democraţii Florin Iordache şi Daniel Florea, au depus o iniţiativă legislativă pentru modificarea Statutului deputaţilor şi senatorilor, astfel încât aleşii care şi-au angajat rudele la cabinetele parlamen-tare până în anul 2013 să scape dintr-un foc de acuzaţia de conflict de interese. Replica Agenţiei Naţionale de Integritate a venit imediat, ANI amintind că în perioada 2011-2015 a constatat în cazul senatorilor şi deputaţilor 56 de cazuri de conflict de interese de natură administrativă şi 26 de cazuri de conflict de interese de natură penală. Proiectul de lege pentru dezincriminarea conflictului de interese vine după o altă lovitură dată de parlamentari legii ANI. La sfârşitul lunii aprilie, senatorii din comisia juridică au votat modificarea unui articol din legea de funcţionare a Agenţiei Naţionale de Integritate care ar lăsa instituţia fără puteri. Aleşii condamnaţi definitiv pe motiv de incompatibilitate sau conflict de interese vor putea ocupa în continuare funcţii publice în cazul în care modificarea propusă va trece de plenul Sena-tului. „Practic, această modifi-care va permite categoriilor de funcţii alese rotirea pe funcţii chiar şi atunci când există incom-patibilităţi rămase definitive prin decizii ale instanţelor de jude-cată. Inclusiv cei cu averi nejus-tificate vor putea fi aleşi în alte funcţii elective”, explică direc-torul general al ANI, Ioana Lazăr. Proiectul de lege pentru interpretarea sintagmei „aceeaşi funcţie” îi aparţine deputatului PSD Ciprian Nica, vicepre-ş e d i n t e a l Comisiei Juri-dice din Ca- mera Depu- taţilor. Iniţia-tiva lui Nica a fost adoptată tacit la Ca- meră în mai 2015 şi este la doar un pas de a deveni lege dacă va îndeplini şi votul Senatului.
„Superimunitatea” avocaţilor
Tot la începutul lunii mai, Comisia juridică din Camera Deputaţilor a votat un proiect de modificare a legii avocaturii care le oferă „superimunitate” avocaţilor-parlamentari. Astfel, aceştia ar deveni intangibili în faţa procurorilor, care ar avea interdicţie să mai ridice înscrisuri sau să dispună confiscarea corespondenţei dintre avocaţi şi clienţi. Procurorii nu s-ar putea atinge nici măcar de calculatoarele sau telefoanele mobile care aparţin avocaţilor. Ba mai mult, un alt amendament prevede că avocaţii vor putea tăinui faptele de corupţie despre care află în exercitarea profesiei, fiind obligaţi să denunţe doar cazurile de violenţă sau terorism. Toate aceste modificări au fost propuse de senatorul PSD Ioan Chelaru, preşedintele Uniunii Juriştilor din România şi fost candidat la un post de judecător la Curtea Constituţională. În replică, DNA susţine că astfel s-ar crea „o formă de imunitate pentru avocaţi, iar în acest mod strângerea mijloacelor de probă şi tragerea la răspundere penală a avocaţilor ar fi mult îngreunată, dând naştere unui statut de impunitate fără echivalent pentru orice altă profesie”.
Putem concluziona că atribuirea pentru sin- tagma «aceeaşi funcţie » a înţelesului de «funcţia care a generat starea de incompatibilitate » este profund greșită, aceasta fiind, practic, de natură să lipsească de eficacitate norma juridică respectivă. Curtea Constituţională în 2013
Adoptarea modificărilor la legea avocaturii ar avea drept consecinţă nulitatea unor probe deja administrate în dosarele DNA, aflate atât în faza de urmărire penală, cât şi pe rolul instanţelor de judecată. Direcţia Naţională Anticorupţie
Și-au dat singuri pensii speciale!
În decembrie anul trecut, parlamentarii şi-au acordat prin lege pensii speciale. Respinsă iniţial de preşedintele Klaus Iohannis, legea pensiilor speciale a fost retrimisă în Parlament şi votată din nou cu un singur vot împotrivă. Astfel, vor primi pensii de la 1.500 la 4.400 de lei senatorii şi deputaţii care încheie în funcţie cel puţin un mandat de patru ani. Deputat şi el, liderul PSD Liviu Dragnea a promis că va demisiona din Parlament înainte de finalul legislaturii pentru a nu primi pensia specială. Fost parlamentar, preşedintele CCR Augustin Zegrean susţine că „nu a rezistat” şi a depus deja dosarul pentru pensia specială.
