Guvernul PNL-PSD – cinci motive de liniște pentru președintele României, Klaus Iohannis

O majoritate parlamentară formată din PSD, PNL, UDMR și Grupul Minorităților Naționale, care să genereze un guvern ce ar trebui să funcționeze până la alegerile din anul 2024, ar asigura liniștea, cel puțin la Palatul Cotroceni, în toată această perioadă. „Jurnalul” a identificat cinci motive majore pentru care președintele României, Klaus Iohannis dorește să impună Partidului Național Liberal o asemenea formulă de guvernare, în ciuda retoricii anti-PSD din ultimii șapte ani. Posibilitatea ca Uniunea Salvați România să mai poată fi cooptată la guvernare, alături de PNL, este exclusă, începând de ieri, progresiștii declarând ferm că intră în opoziție față de noua majoritate, dar și față de președintele Iohannis. Anunț care poate reprezenta, în sine, un al șaselea motiv de liniște pentru șeful statului.

Primul motiv de liniște, odată cu prefigurata instalare a unui guvern PSD-PNL-UDMR este aceea a premierului. Surse politice arată că PNL va face propunerea de prim-ministru, în ciuda nemulțumirilor din interiorul PSD. De altfel, aceleași surse arată că liberalii vor face propunerea ca Nicolae Ciucă să fie desemnat de către președinte pentru a forma guvernul, nume cu care inclusiv social-democrații sunt de acord, condiția cedării poziției de șef al Executivului de către PSD fiind aceea ca Florin  Cîțu să facă un pas în spate. 

Nicolae Ciucă este preferatul lui Klaus Iohannis, pe care, inclusiv anul trecut, după ce Ludovic Orban și-a dat demisia, l-a numit premier interimar, iar, după ce a picat la vot, luna trecută, Cabinetul Cioloș, președintele l-a desemnat pentru formarea guvernului interimar. La același capitol al avantajelor pe care le-ar culege președintele din formarea acestui guvern este că PNL va păstra ministerele Afacerilor Externe, al Apărării și al Justiției.

Iar, din acest ultim motiv, rezultă al doilea punct de liniște pentru președinte. Cu ministerul Justiției adjudecat de PNL, într-un guvern cu PSD și cu UDMR, se elimină complet tema pe care USR dorea să o introducă, prin modificarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, cu privire la modalitatea de numire a procurorilor șefi ai marilor parchete. Stelian Ion a intrat în conflict cu Iohannis în momentul în care a propus ca acești procurori șefi să fie propuși de către  ministrul Justiției, iar CSM să emită un aviz conform (obligatoriu) cu privire la această propunere. Președintele, în acest caz, ar fi urmat să aibă un rol complet decorativ, fiind obligat să emită decretele de numire, fără posibilitatea unui refuz. Aceeași teză se regăsea și în programul de guvernare cu care premierul desemnat și picat, Dacian Cioloș, s-a prezentat, luna trecută, în fața Parlamentului.

Suspendarea, imposibilă în această configurație

Un al treilea motiv de siguranță pentru președintele în funcție al României, în cazul învestirii unui guvern cu o majoritate de peste 70 la sută în Parlament, este acela a eliminării oricărui risc cu privire la o posibilă declanșare a procedurii de suspendare din funcție a șefului statului. Deși aproape imposibilă, chiar și înainte de negocierile dintre PSD și PNL, această procedură a fost anunțată de cei de la AUR. Aceștia au demarat chiar și un proces de strângere de semnături.

Al patrulea obiectiv pe care Palatul Cotroceni l-ar urmări, prin constituirea unei astfel de alianțe de guvernare, este acela că, teoretic, până la alegerile parlamentare din anul 2024, s-ar stinge conflictele politice, în special cele legate de programele economice de guvernare. Abia peste trei ani sunt programate, la termen, alegeri europarlamentare, locale și prezidențiale, ceea ce elimină riscul repetării experienței din anul 2009, cu guvernul PDL-PSD „Boc I”, constituit în anul alegerilor prezidențiale. 

Cumva, însă, situația prezentă seamănă cu cea de acum 13 ani, când Traian Băsescu a reușit să-l impună pe Emil Boc în funcția de prim-ministru al unui guvern constituit între partidul prezidențial de la acea dată și principalul adversar politic. Și atunci, ca si acum, singura variantă de generare a unei majorități confortabile în Parlament a fost cooptarea PSD la guvernare. Traian Băsescu, aflat, la momentul instalării acelui guvern, în anul de dinaintea campaniei electorale prezidențiale, declara că această alianță era un „vis împlinit”. Vis destrămat în luna septembrie, când PSD a ieșit de la guvernare, a depus o moțiune de cenzură împotriva lui Emil Boc, au răsturnat Guvernul și au încercat să-l impună, împreună cu PNL, pe Klaus Iohannis în funcția de prim-ministru.

În 2021, istoria se repetă, de data aceasta Iohannis fiind președintele care își dorește un guvern PSD-PNL.

Cel mai important obiectiv – revizuirea Constituției. Funcția prezidențială ar putea deveni nesemnificativă pentru unele candidaturi „exotice” 

Cea mai importantă chestiune care ar genera un avantaj, atât pentru actualul președinte, cât și pentru cele două partide principale care  urmează să constituie viitoarea coaliție de guvernare este posibilitatea revizuirii Constituției. Teza a fost aruncată pe piață, la începutul acestei săptămâni, de către PSD, ea fiind îmbrățișată și de PNL, și de UDMR, și de Grupul Minorităților Naționale, dar și de Klaus Iohannis.

Așa cum „Jurnalul” a prezentat în ediția de ieri, revizuirea Constituției ar viza trecerea de la sistemul republicii semiprezidențiale la sistemul republicii parlamentare, așa cum este în majoritatea statelor europene unde nu există monarhie. O astfel de modificare structurală a formei de guvernământ ar reduce drastic prerogativele președintelui României, cel care îl va succeda, însă, pe Klaus Iohannis. Mai mult, modelele care au implementat acest sistem politic arată că președintele este ales, nu prin vot universal, ci prin vot în Parlament. 

Unul dintre motivele pentru care această temă a fost adusă în discuție este faptul că, în timpul mandatelor lui Traian Băsescu, Curtea Constituțională a emis mai multe decizii interpretative prin care au fost extinse prerogativele președintelui, chiar și peste litera strictă din Legea fundamentală. Ne referin, aici, la posibilitatea refuzării numirii sau revocării unor miniștri, pe criterii altele decât cele de legalitate, sau la reprezentarea, la nivel de șefi de guverne, la unele reuniuni internaționale, în locul prim-ministrului.

Contextul post-alegeri prezidențiale din 2024, în condițiile în care sunt vehiculate, încă de acum, posibile candidaturi exotice, cum ar fi Laura Codruța Kovesi, Dacian Cioloș sau Cătălin Drulă, ar face mai puțin „vânată” funcția prezidențială, în situația în care modificarea Constituției va fi operată, în acest sens, până la viitoarele alegeri pentru Palatul Cotroceni. Singura problemă care ar putea crea animozități cu acest proiect ar putea fi generată de electoratul din România, care nu ar aprecia pozitiv varianta în care să nu-și poată alege, prin vot direct, președintele.

Ce îi apropie și ce îi desparte pe viitorii parteneri de coaliție

Ieri, la Palatul Parlamentului, a avut loc prima întâlnire între toți viitorii parteneri de guvernare, la care au participat delegațiile PSD, PNL, UDMR și din partea Grupului Minorităților Naționale din Camera Deputaților. Așa cum arătam, PSD este dispus să renunțe la funcția de premier, însă va primi un portofoliu de vicepremier, cel mai probabil ocupat de Sorin Grindeanu. Kelemen Hunor va rămâne, de asemenea, cu funcția de vicepremier. 

O temă asupra căreia încă nu s-a căzut de acord este modul de împărțire numerică a ministerelor. PNL propunea, inițial, ca 7 ministere să revină liberalilor, 7 să revină PSD și 2 UDMR. Ieri, s-a luat în discuție posibilitatea extinderii numărului de ministere la 20. 

Liberalii au intrat la aceste negocieri și cu câteva condiții. Cea mai spinoasă este menținerea cotei unice de impozitare, în timp ce PSD vrea cotă de impozitare progresivă. PNL nu vrea să crească nicio taxă, iar deficitul bugetar să rămână  la nivelul și calendarul agreate cu Comisia Europeană. PSD trebuie să-și asume parteneriatul cu președintele României și programul acestuia „România Educată”.  Cele 64 de reforme din PNRR sunt „de neatins”. Un alt punct este și desființarea SIIJ, cu care PSD nu este de acord în forma actuală aflată în dezbaterile parlamentare.

PSD dorește majorarea pensiilor, de la 1 ianuarie, cu 11 la sută, în timp ce PNL vrea o indexare cu 7 procente. În privința alocațiilor, PSD vrea o majorare de 40 la sută, iar PNL, doar o majorare de 20 de procente. Toate aceste chestiuni urmează să fie puse pe hârtie și negociate la sânge, termenul pe care ambele partide mari îl vehiculează pentru învestirea acestui guvern fiind începutul lunii viitoare.