El a respins ideea că hotărârea ar fi fost luată pe ascuns și a contestat afirmația potrivit căreia acordul Mercosur ar dezavantaja România.
„Prima, că decizia ar fi fost luată în clandestinitate. A doua, că această decizie legată de Mercosur ar fi în defavoarea României. (…) Întreaga construcție a textului moțiunii lasă impresia că semnatarii au aflat despre acest acord abia în momentul în care Uniunea Europeană a anunțat încheierea negocierilor. Realitatea este însă că acest acord, unul dintre cele mai ample acorduri comerciale din lume, se află în negociere încă dinainte ca România să devină membru al Uniunii Europene. (…) Vorbim, așadar, despre un proces început cu ani în urmă. Nimeni nu a fost atunci îngrijorat, nimeni nu s-a întrebat public dacă este bine sau rău, dacă acest tratat ajută sau încurcă România. La finalul anului trecut, pe 19 decembrie, după Consiliul European, când președintele Nicușor Dan anunța că România este în favoarea acestui acord, a fost liniște”, a declarat Ilie Bolojan.
La rândul său, ministrul Economiei, Irineu Darău, a respins în Senat criticile din moțiunea simplă privind acordul UE–Mercosur, susținând că documentul conține afirmații false și ignoră avantajele pentru industrie și agricultură. Oficialul a invocat date despre exporturi, taxe și limitele negociate pentru importurile agricole, afirmând că România are timp să se pregătească înainte de aplicarea efectivă a acordului.
În intervenția sa, ministrul s-a declarat „dezamăgit” de conținutul moțiunii și a criticat modul în care aceasta a fost redactată. „Respect foarte mult acest proces democratic, dar nu înțeleg cum l-ați scris. Sunt sigur că puteați mai bine (…) Ați reușit performanța (…) să scrieți aceste pagini (…) având fix șapte cuvinte despre agricultură”, a afirmat Irineu Darău, adăugând ironic că „chat GPT-ul ar fi făcut mai bine”.
Oficialul guvernamental a respins chiar premisele documentului parlamentar, susținând că titlul conține „trei sintagme mincinoase”. „Mandat clandestin, nu a fost așa. Fără analiză, nu a fost așa. Împotriva propriilor interese ale României, nu este așa”, a spus acesta, subliniind că deciziile au fost luate prin negociere la nivel european și în urma analizării mai multor scenarii.
Ministrul Economiei a prezentat și argumente economice, arătând că firmele românești plătesc în prezent „47 de milioane de euro doar taxe pe exporturile dinspre România spre țările Mercosur”, în condițiile unor exporturi de „176,5 milioane de euro”, în special în telecomunicații, servicii de business, transport și industria auto. Eliminarea taxelor ar avea, în opinia sa, „efect multiplicat” pentru economie.
În privința agriculturii, Irineu Darău a susținut că negocierile au adus garanții suplimentare pentru România. „S-au obținut 15 indicații geografice protejate (…) limitarea importurilor la 1% pentru carnea de vită (…) și 1,15% pentru carnea de pasăre”, a declarat ministrul, menționând și existența unei „clauze de salvgardare” care permite oprirea importurilor în două săptămâni dacă acestea cresc cu 5%.
Acesta a reamintit că negocierile pentru acordul Mercosur durează de peste două decenii și că România a susținut procesul inclusiv în 2019, în timpul președinției Consiliului UE. „După 20 de ani de negocieri (…) acordul a evoluat cu condiții și mai bune pentru agricultură și pentru industrie. Așadar, ce vrem mai mult?”, a întrebat retoric ministrul.
Irineu Darău a subliniat că decizia din Coreper nu este finală și că urmează mai multe etape instituționale europene și naționale, proces care ar putea dura ani. „Economia românească are timp să se pregătească și cred (…) în competitivitatea economiei noastre”, a spus el, pledând pentru un dialog „bazat pe respect și argumente”.
În final, ministrul a susținut importanța unității europene în negocierile comerciale globale. „Îmi doresc o Românie puternică într-un bloc unit, european (…) Dacă suntem uniți, suntem 450 de milioane. Dacă ne luăm separat, va pierde și România, și Uniunea Europeană”, a conchis acesta.
(sursa: Mediafax)



