x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Ştiri Politică Institutul „Ovidiu Şincai”: Geoană, principalul responsabil pentru rezultatele alegerilor. Trebuie schimbat!

Institutul „Ovidiu Şincai”: Geoană, principalul responsabil pentru rezultatele alegerilor. Trebuie schimbat!

17 Ian 2010   •   00:00

Institutul „Ovidiu Şincai” afirmă, într-o analiză asupra alegerilor prezidenţiale, făcută publică duminică, sub titlul „Cezarul a învins!”, că principalul responsabil al rezultatelor alegerilor este Mircea Geoană. În respectiva analiză identifică o serie de greşeli care au dus la pierderea strategică a competiţiei, dar şi o singură concluzie: Geoană trebuie schimbat!



Analiza ISD radiografiază competiţia electorală, concluzia fiind că o serie de greşeli strategice ale PSD, ale echipei de campanie şi ale preşedintelui partidului, Mircea Geoană, au dus la pierderea strategică a competiţiei electorale. ISD afirmă că scorul strâns dintre Traian Băsescu şi Mircea Geoană arată că societatea româneasă era pregătită pentru schimbare, dar evidenţierea în timpul campaniei a personalităţii lui Geoană a condus o mare parte a electoratului la concluzia că liderul PSD nu reprezintă garanţia schimbării. "Electorii au preferat la 6 decembrie certitudinea continuării conflictelor politice cu Traian Băsescu incertitudinilor legate de relaţiile lui Mircea Geoană cu personaje controversate. Frica, oboseala şi repulsia faţă de o stare perpetuă de conflict a fost învinsă de ura faţă de bogăţia presupus dobândită prin mijloace dubioase, asociată cu teama că viitorul preşedinte este controlat de către cei care s-au îmbogăţit astfel", se arată în studiul ISD.

Analiza citată radiografiază principalele evenimente politice din 2004, când Traian Băsescu a preluat Preşedinţia, până la turul doi al alegerilor prezidenţiale din 2009 şi conchide că PSD a avut câteva victorii tactice, dar în lipsa unui proiect strategic, a pierdut războiul.

Studiul ISD porneşte de la premisa că alegerile s-au suprapus unei crize pe trei paliere, moral, politic şi economic, care asigurau condiţiile ca Băsescu să fie învins, mai ales în condiţiile deciziei ieşirii PSD de la guvernare. Acelaşi studiu arată că, imediat după ruperea guvernul Boc, PSD a pierdut iniţiativa, PNL devenind principalul partid care s-a manifestat în opoziţie, prin depunerea moţiunii de cenzură şi avansarea proiectului Klaus Iohannis.

Analizând principalele teme de campanie ale primilor doi competitori, ISD apreciază că Băsescu a încercat să redirecţioneze frustratea populaţiei nemulţumite de la persoana sa către instituţia parlamentară, a adoptat o strategie de victimizare, vizibilă mai ales în turul doi, şi a identificat adversari din anturajul lui Geoană, diabolizându-i. În ceea ce priveşte campania lui Geoană, notează Agerpres, ISD afirmă că acesta a mizat pe lansarea unor promisiuni electorale, dar care, în lipsa unor explicaţii privind resursele necesare, au ridicat suspiciunea de demagogie.

Analizând evenimentele din turul doi al campaniei, ISD conchide că acesta poate constitui o lecţie de manual, ca un caz relevant pentru "modul în care poţi, prin inspiraţie tactică, să obţii un avantaj important, irosit apoi fulgerător ca urmare a lipsei de viziune şi fermitate strategică".

La capitolul erori de campanie, ISD identifică unele colective - difuzarea cu obstinaţie a casetei în care Băsescu pare a lovi un copil, lansarea subiectului prin Dinu Patriciu, erori ale echipei de campanie - vizita la Timişoara, gestionarea defectuoasă a confruntării televizate, stafful lui Geoană dovedindu-se "prost documentat şi superficial". În ceea ce îl priveşte pe Geoană, ISD enumeră o serie de erori personale care au dus la pierderea alegerilor, deşi la începutul turului doi Geoană înregistra un avans de 6-8%: vizita la Sorin Ovidiu Vântu, incapacitatea de a oferi explicaţii convingătoare. "Vizita lui Mircea Geoană la locuinţa lui Sorin Ovidiu Vântu, la miezul nopţii, chiar înainte de dezbaterea finală, a şocat opinia publică prin excentricitatea şi duplicitatea comportamentală a unui candidat prezidenţial, validând astfel întregul construct de imagine al lui Traian Băsescu", se afirmă în studiul ISD.

Discursul lui Geoană a fost catalogat de ISD ca fiind unul sugerând constant "artificialitate", cauzat de lipsa unei identităţi conceptuale a candidatului PSD ISD recomandă PSD asumarea înfrângerii şi reformarea partidului, în primul rând prin reidentificarea ideologică şi schimbarea liderilor.

Preşedintele ISD, Adrian Severin, a afirmat că schimbarea liderului PSD este principala condiţie pentru reformarea PSD. "Dacă un lider a fost capabil, cu cinci zile înainte de alegeri, să meargă să se întâlnească cu cineva considerat a face parte din lumea interlopă, poţi să presupui că va mai fi în stare să mai facă asta. Dacă un lider a fost în stare să impună în structurile de conducere ale partidului oameni care îl filmează când ia bani cu aromă de mită este clar că va face asta şi în viitor şi va putea fi în continuare filmat", a spus el. Analiza ISD afirmă că cea mai proastă soluţie pentru ISD este păstrarea status-quo-ului, pentru refomarea PSD fiind în principal nevoie de schimbarea liderului.

Întrebat ce calităţi ar trebui să aibă alt lider al partidului, Severin nu a dat nume, însă a enumerat patru calităţi: onestitatea, credibilitatea şi respectabilitatea publică; forţă, autenticitate şi capacitate organizatorică; ataşament indiscutabil faţă de valorile stângii europene; capacitatea de a negocia şi de a fi recunoscut ca negociator într-un context dificil pentru partid.

"Dacă le găsim pe toate patru într-o singură persoană, foarte bine. Dacă nu, atunci poate le găsim separat, într-o echipă colectivă de conducere, cel puţin provizorie", a adăugat el.

Studiul ISD ia în calcul şi posibilitatea constituirii unei conduceri colective la nivelul PSD, până la congres, care să pregătească un nou statut, un manifest ideologic şi un program politic.

ISD recomandă ca viitorul statut al PSD să elimine cumulul de funcţii, să stabilească incompatibilităţi între funcţii în partid şi funcţii la nivel guvernamental, delimitarea strictă a atribuţiilor preşedintelui, preşedintelui executiv, preşedintelui Consiliului Naţional.

×
Subiecte în articol: politic