MENIUL TOAMNEI - Cârciuma "La Tăriceanu, pomană curată"

Oferte gastronomice astronomice în sezonul electoral de toamnă, meniu variat, prospături, colesterol şi albumină. Nu pregetaţi! Cârciuma "La Tăriceanu, pomană curată" şi-a deschis porţile larg. Foarte larg. Pentru largi categorii de actuali, foşti sau viitori oameni ai muncii, de la oraşe şi de la sate. Veniţi cu mic, cu mare, se dă pomană, dar vedeţi că are program redus, cică după 30 luna viitoare o să se închidă, apucaţi cât mai e, calde-bune, băieţi! Luaţi cu două mâini, că are balta peşte, patronul zice că are de unde, da’ vedeţi să nu vi se aplece de la iarnă încolo. Că pică greu la buget tot potolul ăsta anunţat pe nepusă-masă. Cu fidelitate relativă, spicuim din meniul cârciumii "La Tăriceanu, pomană curată", ca să vă stimulăm puţin secreţiile, că nu vă întâlniţi cu aşa pomană mai devreme de patru ani: răcituri ajutor întreţinere, salată de varză suplimentare pensii, colivă leafă popi, ciorbă profesori, şpriţ poliţai, mici pentru cei mici, prăjitură diplomat diplomaţi etc., aveţi alături meniul complet, poftă bună, hâc! Nota de plată? Să vorbim la anu’ despre asta, că e subiect indigest, să vedem cine-o face bugetul, dacă o avea din ce-l mai face, ale lui să fie şi migrena şi scârba de după. Dar până atunci, urmaţi-mi sfatul: Secretaţi, băieţi, secretaţi!

Gabriela Antoniu, Valentin Zaschievici

Guvernul Tăriceanu, ajutat şi de parlamentari, inclusiv cei ai PNL, nu se mai opreşte din pomeni, ajungând la o factură de aproape 4 miliarde de euro. Ultima a venit de la ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, care, spre disperarea farmaciştilor, a decis să elimine plafonul la medicamente compensate. Lista pomenilor continuă cu alte măsuri aflate în dezbaterea Parlamentului.

Potrivit unei analize realizate de Jurnalul Naţional, majorările de salarii, creşterile punctului de pensie, ajutoarele de încălzire pentru populaţie, subvenţiile pentru termocentrale ce produc energie la randamente slabe şi despăgubirile pentru Dacii acordate în avans se ridică la peste 3,3 miliarde de euro.

Suma include şi majorarea salariilor profesorilor cu 50% decisă marţi de Camera Deputaţilor. Decizie înfierată ieri cu mânie proletară de premierul Tăriceanu, care, culmea, a acuzat Parlamentul de populism! Acelaşi Parlament din care fac parte şi deputaţii PNL. A fost un vot în unanimitate. Nici un vot împotrivă, nici măcar o abţinere din partea liberalilor. Însuşi ministrul Educaţiei, liberal şi el, a votat pentru. Ieri însă şi el s-a grăbit să înfiereze decizia Parlamentului sperând cu această ocazie să nu mai fie din nou ministru.

Că Tăriceanu nu ştie sau se face că nu ştie, că a fost vorba de indisciplină din partea deputaţilor PNL, rămâne de văzut la dezbaterea unor proiecte de lege, aflate pe ordinea de zi a plenului Parlamentului, prin care se pregătesc noi tranşe de pomeni.

Citește pe Antena3.ro

Proba costumelor de baie de la Miss Universe 2024. Câteva concurente au avut opțiuni neobișnuite

Din nou, măriri de salarii

Astfel, la Senat s-au aflat marţi pe ordinea de zi două ordonanţe de urgenţă care vizează măriri salariale. Salarii şi sporuri mărite pentru o parte a consilierilor din ministere sau recalcularea punctajului mediu anual pentru persoanele care au desfăşurat activitate în fostele grupe I sau /şi II de muncă. Din cauza lipsei de cvorum în şedinţa de marţi, ordonanţele respective nu au primit însă votul, ele fiind amânate pentru şedinţa de luni. Prima ordonanţă discutată a fost OUG 81/2008, care modifica şi completa OUG 10/2008 privind nivelul salariilor de bază şi al altor drepturi ale personalului bugetar salariat potrivit OUG 24/2000. Conform ordonanţei de urgenţă, după cum precizează Comisia de muncă sesizată în fond care a dat raport favorabil acestui proiect de lege, salariul de bază al consilierului pentru afaceri europene s-a stabilit între limitele 2.103 - 3.232 lei. Şi dacă despre salarii legea spune că nu reprezintă o mărire, nu acelaşi lucru se poate spune despre sporuri, care nu mai sunt limitate. “La acest salariu se adaugă sporuri şi alte elemente salariale fără ca acestea să se mai limiteze la nivelul secretarului general din ministere, aşa cum prevedea legislaţia anterioară”, se arată în raportul comisiei de specialitate.

Cea de a doua ordonanţă a fost OUG 100/2008 pentru completarea Legii 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale. Concret, ordonanţa prevedea recalcularea punctajului mediu anual pentru persoanele care au desfăşurat activitate în fostele grupe I sau /şi II de muncă. Senatul este prima cameră sesizată. Efortul financiar pentru aplicarea acestei măsuri în anul 2008 va fi de aproximativ 30,4 milioane lei. De prima etapă a acestei măsuri vor beneficia 1,7 milioane de pensionari. Impactul financiar al aplicării prevederilor acestui proiect de act normativ pentru 2009 este estimat chiar de Executiv la aproape 573 milioane de lei, la un curs de schimb de 3,45 lei/euro. Deşi sunt ordonanţe de urgenţă şi îşi produc deja efectele, acestea trebuie adoptate de Parlament. Ori în Parlament acestea pot suferi modificări prin depunerea unor amendamente de către deputaţi şi senatori, aşa cum s-a întâmplat în cazul majorării cu 50% a salariilor profesorilor.

Salarii mari şi pentru vip

Pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaţilor se mai află două ordonanţe ale Guvernului care prevăd alte măriri salariale începând cu 1 octombrie. Actele normative au fost adoptate de Senat şi au raport de adoptare de la comisiile de muncă şi juridică din Cameră. Este vorba despre ordonanţa de urgenţă care priveşte creşteri salariale pentru anul 2008 pentru controlorii financiari din cadrul Curţii de Conturi. Aceştia au beneficiat de o mărire de salariu cu 2% începând cu 1 aprilie, iar de ieri mai beneficiază de o mărire cu 2,2%. Conform ordonanţei, controlorii financiari primesc pentru activitatea desfăşurată neîntrerupt o majorare a indemnizaţiei între 10% şi 30%. Pentru analiza şi reexaminarea rapoartelor asupra conturilor ordonatorilor principali de credit consilierii mai au dreptul, pe lângă indemnizaţia de bază, la o sumă de până la 25% din salariul personalului de specialitate. Cea de-a doua ordonanţă prevede mărirea, de ieri, a salariilor judecătorilor şi procurorilor şi altor categorii din sistemul justiţiei. Astfel, procurorii şi judecătorii au mai primit 2%, iar personalul auxiliar din cadrul instanţelor şi al parchetelor, 4,5%.

Pentru profesori

Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat marţi un proiect de lege iniţiat de PRM care prevede ca, la pensionare, personalul didactic să beneficieze de o indemnizaţie egală cu şapte câştiguri lunare brute. Proiectul urmează să plece la Senat care este Cameră decizională. Actul normativ nu stabileşte de câţi bani este nevoie de la buget pentru aplicarea lui şi nici sursele de finanţare. Cum nici unul dintre iniţiatori nu ne-a putut lămuri, am făcut un calcul estimativ al efortului bugetar. Astfel, luând în calcul că într-un an se pensionează în medie 8.700 de cadre didactice care au avut înainte de pensionare un salariu de 2.600 RON, rezultă că Guvernul ar trebui să aloce de la buget pentru aplicarea acestei legi peste 160 milioane RON, aproximativ 43 milioane de euro.

Gabriela Antoniu

Şi pentru preoţi

O mărire a salariilor preoţilor ca şi în cazul profesorilor, aşa cum promitea ministrul Vosganian, ar însemna un efort bugetar lunar în cel mai bun caz de numai 6,5 milioane lei. Spunem în cel mai bun caz pentru că suma este calculată luând în considerare salariul mediu al unui preot, de 750 lei. Ori, în realitate există cel puţin jumătate din numărul total de preoţi de 14.513 care au salarii peste această sumă. În calcul am ţinut cont şi de faptul că statul plăteşte numai 40% din salariul unui preot, restul fiind acoperit din fondurile proprii ale bisericilor. Ca atare, pentru cei 14.513 preoţi cărora statul le plăteşte 40% din salariu, şi pornind de la salariul mediu de 750 lei, rezultă că, pentru o lună, de la buget se plătesc actualmente 4.353.900 lei către salariile prelaţilor. Mărirea salariilor preoţilor cu 50%, ar însemna prin urmare un efort bugetar de minimum 6.530.850 lei. Dacă măsura anunţată de Vosganian s-ar aplica de la 1 octombrie, ar rezulta că până la sfârşitul anului efortul bugetar minim ar fi de aproape 20 milioane lei.

Aniela Nine

De la Nicolăescu: compensate fără număr

Taman în plină campanie de pomeni electorale, Guvernul şi-a făcut timp şi a găsit de cuviinţă să elimine şi plafoanele din farmacii pentru eliberarea medicamentelor compensate. Măsura a fost luată ieri de Executiv şi este valabilă tot de ieri, astfel încât, de acum încolo, românii vor putea să îşi ia reţete compensate în orice zi, la orice oră şi de la orice farmacie.

De la Palatul Victoria, ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, a ţinut ieri să ne asigure că nu este vorba de o măsură electorală, eliminarea plafoanelor fiind o intenţie anunţată încă din luna mai, ce urma să fie introdusă atunci când sistemul este pregătit. “Acum sistemul este pregătit”, a decretat Nicolăescu, întrebându-se retoric: “Ce trebuie să facă Guvernul? Să-şi ia concediu dacă este an electoral?”.

Ca să stăm liniştiţi, ministrul ne-a mai explicat că desfiinţarea plafoanelor nu va afecta bugetul pe 2008 pentru că primele reţete vor fi decontate începând cu 15 ianuarie 2009, iar fondurile necesare aplicării măsurii (care presupune o majorare de circa 3% a sumelor alocate cu această destinaţie) vor fi asigurate din bugetul pe anul viitor.

Convins că nu vor exista probleme de finanţare, Nicolăescu s-a declarat surprins că unii dintre farmacişti, care cunosc sistemul de decontare, “alarmează populaţia că nu vor mai exista fonduri”.

“Eu înţeleg că este campanie electorală, trebuie să luăm nişte măsuri, dar în limita bunului simţ. în condiţiile în care nu mai există plafon şi se vor elibera medicamente, nu se poate întâmpla decât un lucru: farmaciile nu-şi vor primi banii, pentru că nu există nicăieri sumă nelimitată”, a fost replica vicepreşedintelui Colegiului Farmaciştilor, Clara Popescu.

Lavinia Dimancea

“Este o atitudine a Parlamentului de un superpopulism cum nu am mai văzut de mult, se apropie alegerile. I-aş întreba pe parlamentari dacă au stat mult şi s-au gândit când au luat această decizie”
Călin Popescu Tăriceanu

La cât se ridică pomenile electorale

Păgubiţii Dacia – CEC 760,625 milioane de lei

Subvenţie CET-uri 1.430 milioane de lei

Ajutoare încălzire pentru populaţie 1.456 milioane de lei

Despăgubiri FNI 214,7 milioane de lei

Majorările fondurilor de salarii 600 milioane de lei

la marile companii şi regii de stat

Majorări devansate de pensii 1.370 milioane de lei

Pensii agricultori şi alte prestaţii sociale 1.056 milioane de lei

Drepturi salariale la Ministerul Justiţiei 714 milioane de lei

Drepturi salariale câştigate 142,6 milioane de lei

în instanţe la Ministrul Public