Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Misiunea Fondului Monetar Internaţional şi Comisiei Europene va veni marţi la Bucureşti pentru discuţii cu autorităţile române în cadrul primei evaluări a noului acord aprobat în septembrie, iar principalele discuţii se vor axa pe execuţia bugetară, măsurile fiscale şi bugetul pe anul viitor.
Primele discuţii la nivel tehnic vor avea loc marţi dimineaţă, iar întâlnirile şefilor de misiuni cu oficialităţile române vor începe miercuri.
Consiliul Director al Fondului Monetar Internaţional a aprobat pe 27 septembrie scrisoarea de intenţie transmisă de autorităţile române şi încheierea unui nou acord stand-by cu România, cu o durată de doi ani, în valoare de 2 miliarde euro, care va fi tratat ca preventiv.
Acordul a început însă cu o derogare pe cel mai important criteriu cantitativ, cel al deficitului bugetar, ţinta pentru septembrie fiind majorată cu un miliard de lei, de la 8,1 miliarde lei la 9,18 miliarde lei, ca urmare a unei performanţe slabe în ceea ce priveşte veniturile bugetare, care s-au plasat după opt luni sub nivelul programat. La mijlocul anului, diferenţa între programat şi realizat era de 400 de milioane lei (fără PNDI), iar la opt luni a depăşit un miliard de lei.
Guvernul s-a angajat în acelaşi timp să ia măsuri suplimentare în cazul în care încasările nu vor fi revigorate în următoarele trei luni, pentru a se încadra în deficitul negociat pentru acest an, de 14,7 miliarde lei.
Scrisoarea de intenţie stabileşte pentru moment ţinte nominale de deficit până la mijlocul anului viitor, când autorităţile s-au angajat să se încadreze într-un nivel de 6,2 miliarde lei, faţă de 6,6 miliarde lei în iunie 2013. În aceste condiţii, este de aşteptat ca deficitul cash pe 2014 să se situeze undeva în jurul valorii de 14 miliarde lei.
Documentul prevede însă ca deficitul cash să se încadreze în limita a 2% din PIB estimat pentru anul viitor, cu 0,3 puncte sub nivelul din acest an, ceea ce echivalează nominal cu aproximativ 14,7 miliarde lei.
Autorităţile române vor negocia cu misiunea FMI toţi indicatorii pe care va fi construit bugetul pe anul viitor, urmând ca proiectul de buget să fie trimis Parlamentului cel târziu în 15 noiembrie.
Discuţiile se vor axa în principal pe măsurile fiscale pe care Guvernul le are în vedere pentru a compensa eventuale relaxări, precum promisa reducere a CAS cu trei puncte procentuale.
Prognoza actuală a FMI pentru creşterea economică este de 2% pentru acest an şi 2,2% în 2014.
În plan structural, Guvernul trebuie să îndeplinească mai multe criterii de referinţă: începerea publicării rapoartelor lunare privind arieratele şi măsurile corective adoptate de autorităţile centrale şi locale, pe unităţi, cu frecvenţă trimestrială (finele lunii septembrie); elaborarea pachetului de bază în sănătate în cadrul anvelopei de cheltuieli existente ce va defini şi sfera de cuprindere a sectorului privat în sistemul sanitar în viitor (finele septembrie); elaborarea proiecţiilor financiare pe termen mediu care să identifice corect implicaţiile fiscale ale proiectelor cu finanţare UE, cuprinzând necesarul de cofinanţare, corecţiile financiare şi cheltuielile neeligibile (mijlocul lunii octombrie); aprobarea, prin memorandum de guvern, a unei liste de proiecte semnificative prioritare, pe baza criteriilor de prioritizare, care să ajute la elaborarea bugetului pe anul 2014 (mijlocul lunii octombrie); lansarea unei oferte publice iniţiale pentru 15% din acţiunile deţinute de stat la Romgaz (finele lunii noiembrie); numirea unui consiliu profesionist la Hidroelectrica în conformitate cu prevederile Ordonanţei 109/2011; aprobarea legislaţiei privind obligaţiunile garantate (finele lunii noiembrie); punerea în funcţiune integrală a sistemului de control al angajamentelor, susţinut de modificările legale şi procedurale necesare şi acoperirea cheltuielilor MFP şi a încă cel puţin unei alte unităţi adiţionale de la nivel central şi de la nivel local (finele lunii decembrie).
De asemenea, Guvernul s-a angajat faţă de FMI că va vinde "majoritatea portofoliului" de companii din subordinea Ministerului Economiei.
Companiile energetice controlate de Ministerul Economiei au fost transferate în acest an din coordonarea fostului ministru Varujan Vosganian în cea a ministrului delegat pentru Energie, Constantin Niţă, care conduce Departamentul pentru Energie.
În urma transferului, Ministrul Economiei mai are participaţii integrale, majoritare sau minoritare la companii precum Romarm, Oltchim, Plafar, Carfil, Metrom, UM Cugir, UM Mija, UM Sadu, Uzina Automecanică Moreni, Pirochim Victoria, Avioane Craiova, Romplumb, Şantierul Naval Mangalia, IAR Braşov, Romaero, Şantierul Naval 2 Mai.
Pe lângă privatizări, Guvernul a promis de mai multe ori FMI şi Comisiei Europene că va lista la bursă pachete minoritare din Hidroelectrica (10%), Romgaz (10%), Transgaz (15%) şi Nuclearelectrica (10%).
Un pachet de 15% din acţiunile statului la Transgaz Mediaş a fost vândut pe bursă în luna aprilie, printr-o ofertă secundară. Nuclearelectrica a derulat în perioada 9 - 20 septembrie o ofertă prin care a atras 281,8 milioane lei (63 milioane euro) prin vânzarea a 10% din acţiuni, iar oferta pentru Romgaz ar putea începe în câteva zile.
Lansarea unei oferte publice iniţiale pentru pachetul majoritar de acţiuni deţinute de stat la Electrica, după majorarea de capital, este programată pentru mai 2014. Pentru sfârşitul lunii iunie a anului viitor sunt prognozate lansări de oferte publice iniţiale pentru 15% din acţiunile statului la Complexul Energetic Oltenia şi Hidroelectrica.
Citește pe Antena3.ro
