Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cel puțin așa arată un proiect de lege depus, recent, la Parlament, de cinci senatori și deputați de la USR, care vor să modifice, în consecință, Codul Administrativ. Dacă va trece de Parlament această propunere, se înființează, practic, un instrument care poate fi folosit foarte ușor pentru a elimina din funcțiile alese persoane „neconforme” cu sistemul, fără să mai fie nevoie de un procuror care să le întocmească un dosar penal sau de un judecător care să le găsească definitiv drept vinovate.
Noua „găselniță” a parlamentarilor progresiști, ce poate fi transformată într-o „măciucă” politico-judiciară împotriva rivalilor politici, poartă denumirea de PLX 525/2025 - propunere legislativă pentru modificarea și completarea OUG nr. 57/2019 privind Codul Administrativ.
Propunerea este inițiată și susținută în Parlament de senatorii USR Ana Cyntia Ioana Păun, Sorin Gheorghe Sipoș și Simona Elena Spătaru, precum și de deputații USR Monica Berescu și Alexandru Dimitriu.
Aceștia explică, în expunerea de motive care însoțește proiectul legislativ, că scopul este acela de a completa OUG 57/2019 privind Codul Administrativ, „prin introducerea unor dispoziții care să prevadă suspendarea de drept a mandatului unui ales local (consilier local, consilier județean, primar sau președinte al Consiliului Județean) în cazul în care o instanță judecătorească a emis un ordin de protecție împotriva acestuia.
Autorii inițiativei legislative susțin că, în prezent, „Codul Administrativ nu prevede nicio măsură specifică referitoare la consecințele emiterii unui ordin de protecție împotriva unui ales local” și că „statutul de ales local implică nu doar competențe administrative, ci și un înalt nivel de integritate, responsabilitate morală și conduită exemplară”.
Sancționarea comportamentului dual
Conform celor cinci parlamentari progresiști, „imaginea și comportamentul personal al alesului local sunt fundamentale pentru menținerea încrederii cetățenilor și legitimității deciziilor pe care le adoptă. Există situații în care un ales local poate promova public un model de moralitate și de integritate, susținând valori precum protecția familiei și sprijinul comunității, însă pot exista discrepanțe semnificative între acest discurs și comportamentul său real, care poate include acuzații grave de violență domestică, confirmate prin emiterea unui ordin de protecție”.
În documentul citat se mai apreciază că „aceste situații, în care un ales local își construiește o imagine pozitivă, dar este vizat de măsuri judiciare pentru fapte incompatibile cu valorile promovate, evidențiază necesitatea unor reglementări clare și ferme”. „Acestea trebuie să prevină exercitarea funcțiilor publice de către persoanele vizate de ordine de protecție, asigurând astfel protejarea încrederii cetățenilor în autoritățile locale și în integritatea procesului decizional”, mai susțin inițiatorii.
Senatorii și deputații USR mai notează, de asemenea, că „având în vedere că aleșii locali au un rol esențial în definirea și implementarea politicilor publice privind protecția victimelor violenței domestice, egalitatea de șanse și sprijinul social, este nepotrivit în contextul funcției publice ca persoane aflate sub incidența unor ordine de protecție să participe la luarea deciziilor în aceste domenii”.
În 48 de ore, prefectul poate suspenda votul alegătorilor
În expunerea de motive sunt date și câteva exemple, care ar trebui să justifice această inițiativă legislativă. Mai exact, se arată că, în județul Teleorman, în anul 2025, un fost viceprimar, devenit consilier local, a fost acuzat de violență împotriva unui minor, iar în luna mai a acestui an, soția sa a obținut un ordin de protecție împotriva lui.
Al doilea exemplu dat este din județul Dolj, unde, tot în anul 2025, un consilier județean a fost surprins în ipostaze violente față de membrii propriei familii. Al treilea exemplu oferit vine din județul Mehedinți, din anul 2023, când un primar a fost vizat de un ordin de protecție solicitat de soția lui.
Concret, proiectul de lege promovat de parlamentarii USR vizează ca în OUG nr. 57/2019, la articolul 1, după litera „b”, să se introducă o nouă literă, „c”, care specifică faptul că mandatul alesului local se suspendă de drept în cazul în care a fost emis un ordin de protecție împotriva sa.
Mai mult, măsura ar urma să fie comunicată de îndată de către instanța de judecată prefectului, care, prin ordin, în termen de maximum 48 de ore de la comunicare, este obligat să constate suspendarea mandatului respectivului ales local.
Atât Consiliul Superior al Magistraturii, cât și Consiliul Legislativ și Consiliul Economic și Social au avizat favorabil acest proiect de lege.
Proiectul ignoră total prezumția de nevinovăție, statuată în Constituție
Problema inițiativei legislative este că ordinele de protecție pot fi emise atât în baza Legii nr. 26/2024, precum și în baza Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice. Cea de-a doua lege intervine în cazurile de violență domestică, produsă în mediul familial sau domestic ori între soți sau foști soți, precum și între actuali și foști parteneri, în timp ce Legea nr. 26/2024 instituie protecție în toate celelalte situații de violență.
Proiectul celor de la USR se limitează doar la ordinele de protecție emise în baza prevederilor instituite de Legea nr. 26/2024.
O altă problemă a proiectului de lege este că vizează direct suspendarea din funcția de primar, consilier local, consilier județean sau președinte de consiliu județean, care sunt funcții alese prin vot popular. Iar emiterea unui ordin de protecție nu echivalează nici cu începerea urmăririi penale, nici cu emiterea unui mandat de arestare preventivă și cu atât mai puțin cu o decizie definitivă de condamnare prin care respectivul ales local să fi fost găsit vinovat pentru violență. Cu alte cuvinte, până la emiterea unei astfel de decizii definitive, alesul local față de care s-a emis un ordin de protecție este prezumat nevinovat. Conform articolului 23 din Constituție, dreptul la apărare este garantat.
Mai mult, la articolul 23 din Constituție se prevede că „până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești de condamnare, persoana este considerată nevinovată. Nicio pedeapsă nu poate fi stabilită sau aplicată decât în condițiile legii.
Este, așadar, previzibil ca unul dintre efectele perverse ale acestor modificări, dacă ele vor fi adoptate, să constea în posibile abuzuri împotriva aleșilor locali, fiind astfel instituit un nou mecanism prin care cei „neconformi” cu sistemul să poată fi eliminați din funcții, chiar și în lipsa unei hotărâri definitive de condamnare sau chiar în lipsa unui dosar de urmărire penală.
Citește pe Antena3.ro
