Când este necesară testarea în masă și ce beneficii are

Testarea în masă și vaccinarea împotriva SARS-CoV-2 sunt cele mai eficiente metode care pot contribui la reducerea ratei de infectare. Limitarea propagării virusului previne îmbolnăvirea de COVID-19 și riscul de a face forme severe ale infecției și de deces.

Sunt câteva situații în care testarea în masă este mai mult decât necesară. Contează la fel de mult ritmul testărilor, dar și respectarea unor măsuri obligatorii în funcție de rezultatul testului.

Trei situații care impun testare rapidă

Există câteva situații în care efectuarea unui test pentru a confirma sau infirma infecția cu SARS-CoV-2 și, implicit riscul de a face COVID-19, este binevenită. Aceste situații sunt:

1. Contactul direct cu o persoană confirmată ca fiind infectată. Aceasta permite monitorizarea atentă a evoluției, chiar dacă într-o primă fază nu există simptome, iar pe de altă parte, prin izolarea persoanei infectate este eliminat riscul de a contamina la rândul ei pe cei din colectivitățile în care ar intra sau pe cei din familie. 

2. Testarea tuturor persoanelor dintr-un focar este cea mai rapidă metodă pentru a-i putea identifica pe cei care s-au contaminat. În colectivități cel mai util este test COVID antigen, mai ales pentru că timpul necesar obținerii rezultatului este de doar 15 minute. Se realizează astfel un prim screening, iar persoanelor suspecte li se poate face ulterior un test de tip RT-PCR pentru confirmare. Testarea este elocventă dacă se realizează în primele 5-7 zile de la contaminare.

3. În cazul unor situații urgente medical, testarea rapidă poate idetifica eventuala infecție, pentru a se putea aplica tratamentul corect. Testul este cu atât mai necesar în condițiile în care, în sezonul rece, se asociază la riscul îmbolnăvirii de COVID-19 cel al gripei sezoniere și virozelor. Testul poate face diferența între agenții virali. Este bine de știut că testarea exclude riscul de a confunda infecția cu SARS-CoV-2 cu cea produsă de virusul gripal.

Ce înseamnă testul de antigen

Principiul acestor teste se bazează pe faptul că organismul uman generează un răspuns imun în cazul în care o substanță, un virus sau o bacterie din exterior sau din interiorul organismului nu este recunoscută de acesta. Testul rapid este cel care identifică existența agentului patogen ca urmare a reacției specifice pe care acesta o provoacă.

Intensitatea acestei reacții poate fi mai puternică sau mai redusă și depinde de cele mai multe ori de gravitatea infecției, sau mai simplu spus de concentrația de agenți patogeni care pătrund în organism. Reacția organismului există indiferent dacă recunoaște sau nu agentul patogen și este una specifică acestuia. Pe acest principiu funcționează și vaccinurile care învață sistemul imunitar cum să reacționeze în cazul infecțiilor cu virusuri active.

Termenul de antigen a fost folosit pentru prima dată în 1899 de către biologul Ladislas Deutsch care a definit astfel substanțele, de obicei, de natură proteică ce produc reacții din partea sistemului imunitar, prin formarea de anticorpi specifici care le neutralizează (organismul le consideră substanțe străine și le anihilează).

Testarea rapidă nu este infailibilă

Testele antigen sunt un beneficiu excepțional în lupta împotriva pandemiei, dar trebuie luat în calcul faptul că rezultate acestora nu au o precizie de 100%. Sensibilitatea acestora este de circa 80%, ceea ce înseamnă că din zece teste efectuate este posibil ca rezultatele a două dintre ele să nu fie conforme cu realitatea, în sensul că persoana testată să fie infectată, dar cu toate acestea rezultatul să fie unul negativ.

În cazul persoanelor care nu sunt infectate, gradul de precizie al testului este mai mare, ajungând la circa 97% din cazuri. Cu alte cuvine, în cazul unui rezultat negativ probabilitatea ca persoana testată să nu fie infectată este foarte ridicat. În replică, un test pozitiv are mai multe șanse să fie eronat, motiv pentru care confirmarea contaminării cu virusul SARS-CoV-2 se face doar printr-un test de precizie de tip  RT-PCR

Testarea masivă și frecventă (ideal la fiecare două zile a persoanelor care prezintă risc de contaminare) este una dintre cele mai eficiente soluții care pot contribui la stoparea pandemiei, dar numai în condițiile în care regulile ulterioare confirmării infecției sunt respectate și prin continuarea vaccinării.

Sursa foto: Shutterstock.com