x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Ştiri Social Dezastrul provocat de „chimicalele eterne”, ascuns în studii care rămân nepublicate

Dezastrul provocat de „chimicalele eterne”, ascuns în studii care rămân nepublicate

de Monica Cosac    |    19 Iul 2023   •   07:45
Dezastrul provocat de „chimicalele eterne”, ascuns în studii care rămân nepublicate

Majoritatea cercetărilor care găsesc legături între expunerea la poluanții organici persistenți PFAS, așa-numitele „substanțe chimice eterne”, deoarece nu se descompun nici într-o mie de ani, și daunele asupra sănătății umane sunt publicate doar pe site-uri de specialitate, fără un comunicat de presă, astfel că ajung foarte puțin în mass media - și, implicit, la oameni - sau deloc, dezvăluie o amplă analiză a peste 200 de studii, publicată ieri în revista Environmental Health.

 

Substanțele PFAS sunt omniprezente în produse de larg consum, începând de la punguța pentru sendviș și hârtia de copt, până la cosmetice sau tigăi. 

„Este păcat că doar o mică parte din această știință ajunge la public”, a spus autorul principal al cercetării, Rebecca Fuoco, director de comunicare științifică la Green Science Policy Institute. 

Potrivit acesteia, noi studii care descoperă „asocieri puternice” între substanțele chimice permanente și probleme grave de sănătate, cum ar fi nașterea prematură și cancerul, „dispar de pe radar”: „Cercetările ascunse în reviste științifice au o acoperire limitată și, prin urmare, un impact limitat”.

Autorii au analizat nu mai puțin de 273 de studii epidemiologice cu privire la impactul substanțelor PFAS asupra sănătății umane, cu anii de publicare în perioada 2018-2020, și au constatat că, dintre lucrările care raportează o asociere semnificativă din punct de vedere statistic cu afectarea sănătății, cele cu un comunicat de presă au primit de 20 de ori mai multă atenție din partea presei, comparativ cu cele care nu au fost însoțite de comunicat. Cu toate acestea, spun autorii, pentru mai puțin de 8% dintre lucrările cu constatări semnificative statistic a fost emis un comunicat de presă.

Legături semnificative între PFAS și cancer ovarian și mamar

„Lucrările fără comunicate de presă au inclus studii care raportau legături semnificative între expunerea la PFAS și riscurile de naștere prematură, cancer ovarian și mamar, osteoporoză și diabet gestațional”, a transmis Green Science Policy Institute, precizând că aceste descoperiri nu au fost preluate sau au avut o acoperire foarte mică în știri și postări pe rețelele sociale. Analiza a constatat, totodată, că studiile fără nicio atenție din partea presei primesc și cu mult mai puține citări academice.

Un posibil motiv pentru care echipele de cercetare nu dau un comunicat de presă ar putea fi teama oamenilor de știință că acoperirea cercetării lor de către presă ar putea fi inexactă sau exagerată. Cu toate acestea, cercetările anterioare au arătat că exagerările pot fi adesea urmărite până la comunicatele de presă ale universității care le-a emis. Alte bariere luate în calcul de autorii cercetării includ: lipsa de timp, resurse sau cunoștințe în mass-media, precum și „opinii filozofice diferite despre rolul oamenilor de știință în societate”.

Însă o altă lucrare publicată la sfârșitul lunii mai 2023, în Annals of Global Health, care a examinat documente de la doi dintre cei mai mari producători de PFAS, arată că ar fi și mâna industriei, care ar folosi tot felul de tactici pentru a întârzia conștientizarea publicului cu privire la toxicitatea PFAS și, implicit, pentru a întârzia reglementările care dictează utilizarea acestor substanțe. 

 

Ce sunt substanțele PFAS?

PFAS reprezintă o familie mare de mii de substanțe chimice complexe create de om, care sunt folosite la fabricarea unei game mari de produse de larg consum, de la cosmetice la diverse vase pentru gătit (tigăi antiaderente), ambalaje pentru alimente sau spume pentru stingerea incendiilor. 

Aceste substanțe sunt considerate poluanți organici persistenți, deoarece rămân în mediu pentru o perioadă teribil de lungă de timp.

Au devenit populare în anii 1950, când numărul de utilizări, denumiri și aplicații pentru acest grup de substanțe chimice a început rapid să crească. Deoarece conțin legături chimice între atomi de carbon și fluor, iar această legătură carbon-fluor este una dintre cele mai puternice existente, unele tipuri de aceste substanțe chimice nu se vor descompune pentru mai mult de 1.000 de ani.

„Cuprinzând peste 4.700 de substanțe chimice, grupa substanțelor perfluoroalchilate și polifluoroalchilate (PFAS) este o grupă de substanțe chimice sintetice utilizate pe scară largă care, cu timpul, se acumulează în organismul uman și în mediu. Se mai numesc și «substanțe eterne», fiind extrem de persistente în mediu și în corpul uman, și pot cauza probleme de sănătate precum tulburări hepatice, boli tiroidiene, obezitate, probleme de fertilitate și cancer”, se arată pe site-ul Agenției Europene de Mediu (European Environment Agency). 

Au început să fie testate abia în ultimii 5 ani

Agenția americană Food and Drug Administration (FDA) - care este responsabilă cu reglementarea alimentației (umană și animală), a suplimentelor dietetice, medicamentelor (umane și animale), cosmeticelor și a dispozitivelor care emit radiații - spune că, deși PFAS sunt în uz de mai bine de 80 de ani, „înțelegerea științifică și utilizarea instrumentelor tehnice necesare pentru a testa PFAS la concentrații foarte scăzute în alimente au început abia în ultimii 5 ani”. Însă, chiar și acum, se fac astfel de teste pentru foarte puține dintre aceste substanțe chimice omniprezente. 

 

PFAS sunt substanțe chimice utilizate pe scară largă în îmbrăcăminte, bunuri de uz casnic și produse alimentare și sunt extrem de rezistente la descompunere. Ele sunt acum omniprezente în oameni și în mediu.

Depistate și în locuri îndepărtate, ca Antarctica

În vara anului trecut, oamenii de știință au descoperit niveluri nesigure din aceste substanțe chimice toxice pentru organism în apa de ploaie și în zăpadă, chiar și în locații îndepărtate și care nu sunt prea afectate de activitatea umană, precum Antarctica și Podișul Tibetan. 

„Nu există niciun loc pe Pământ unde ploaia ar fi sigură de băut, conform măsurătorilor pe care le-am luat”, a declarat, la momentul respectiv, Ian Cousins, autorul principal al studiului publicat în Journal of Environmental Science and Technology. 

El a adăugat că, în prezent, substanțele chimice sunt „atât de persistente”, încât s-ar putea să nu dispară niciodată de pe planetă. Practic, s-a depășit ceea ce cercetătorii numesc „limită planetară” pentru nivelurile de substanțe chimice „eterne”.

×