Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Un virus considerat banal, care infectează doi din trei oameni la nivel global, ar putea avea un impact uriaș asupra sănătății mintale, pe termen lung, avertizează oamenii de știință. Tot mai multe studii din ultimii ani au arătat că există o legătură între virusul herpes simplex-1 (HSV-1) - un virus comun care duce adesea la herpes bucal - și temuta maladie Alzheimer, cea mai frecventă formă de demență la nivel mondial, pentru care nu s-a găsit, până acum, niciun leac. Iar o cercetare recentă arată că acest virus, care reușește să treacă de bariera de protecție a creierului, chiar contribuie activ la apariția bolii.
Boala Alzheimer, o formă de demență asociată cu pierderi severe de memorie și alte deficiențe cognitive, ale cărei cauze nu sunt încă pe deplin înțelese, va deveni o problemă tot mai răspândită în următoarele decenii, astfel că oamenii de știință au decis să înțeleagă mai bine mecanismele care duc apariția și evoluția bolii.
Cercetătoarea Ruth Itzhaki, profesor de neurobiologie moleculară la Universitatea din Manchester (UK), a fost printre primii care au constatat că virusul care provoacă herpesul bucal poate fi prezent în creierul persoanelor în vârstă, în ciuda convingerii anterioare că bariera hematoencefalică protejează complet creierul de infecții.
Stă ascuns și lovește când sistemul imun slăbește vigilența
Virusul HSV-1 este adesea contractat în copilărie și rămâne de obicei în organism pe viață, în stare latentă. Din când în când, factori precum stresul, o boală sau o rană îl pot declanșa, provocând un herpes bucal la unii oameni. Dar același virus poate juca un rol important în ceva mult mai grav: boala Alzheimer, spune cercetătoarea.
„În urmă cu peste 30 de ani, eu și colegii mei am făcut o descoperire surprinzătoare. Am descoperit că acest virus poate fi prezent în creierul persoanelor în vârstă. A fost primul semn clar că un virus ar putea trăi în liniște în creier, despre care s-a crezut mult timp că este complet lipsit de germeni - protejat de așa-numita «barieră hematoencefalică». Apoi am descoperit ceva și mai izbitor. Persoanele care au o anumită versiune a unei gene (numită APOE-e4) care crește riscul de Alzheimer și care au fost infectate cu acest virus, au un risc mult mai mare.
Pentru a investiga mai departe, am studiat celulele creierului pe care le-am infectat cu virusul. Au produs aceleași proteine anormale (amiloid și tau) găsite în creierul persoanelor cu Alzheimer.
Credem că virusul rămâne în principal latent în organism ani de zile - posibil decenii. Dar mai târziu în viață, pe măsură ce sistemul imunitar devine mai slab, poate intra în creier și se poate reactiva acolo. Când se întâmplă, va deteriora celulele creierului și va declanșa inflamații. În timp, puseele repetate ar putea provoca treptat daune care duc la Alzheimer la unii oameni”, explică prof. Ruth Itzhaki, într-un articol publicat în The Conversation.
Vaccinurile și antiviralele - posibil tratament preventiv
Alte studii, atât în laborator, cât și pe scară largă, au arătat că tratamentul antiviral reduce riscul de Alzheimer la persoanele infectate cu HSV-1. Mai mult, oamenii de știință au extins cercetările și la alte virusuri care rămân în stare latentă în organism - cum ar fi cel responsabil pentru varicelă și zona zoster - pentru a vedea dacă ar putea avea efecte similare. Astfel, analiza unor baze de date cu dosarele medicale a sute de mii de oameni din Marea Britanie a scos la iveală că persoanele vaccinate împotriva zonei zoster au o probabilitate mai mică de a dezvolta demență, comparativ cu cele nevaccinate.
De asemenea, un nou studiu condus de Universitatea Stanford (SUA) și publicat luna trecută a dat rezultate similare.
Cercetătorii consideră că, prin inhibarea virusului herpetic să se reactiveze, creierul poate fi protejat, iar aceste descoperiri deschid ușa către posibile noi modalități de prevenire a temutei maladii.
„Folosind un model 3D avansat al creierului cu o infecție herpetică latentă, am descoperit că atunci când am introdus alte infecții sau am simulat o leziune cerebrală (care sunt factori de risc pentru Alzheimer - n.r.), virusul herpesului s-a reactivat și a provocat daune similare cu cele observate în Alzheimer. Dar când am folosit un tratament pentru a reduce inflamația, virusul a rămas inactiv și daunele nu s-au întâmplat”, a explicat cercetătoarea britanică.
„Toate acestea sugerează că virusul care provoacă herpes bucal ar putea contribui la Alzheimer, în special la persoanele cu anumiți factori de risc genetici. De asemenea, deschid ușa către posibile noi modalități de prevenire a bolii, cum ar fi vaccinurile sau tratamentele antivirale care opresc virusul să se trezească și să afecteze creierul”, spune prof. Ruth Itzhak
Virusul herpes simplex 1 (HSV-1) infectează, potrivit oamenilor de știință, aproximativ două treimi din populația globală cu vârsta de până-n 50 de ani.
Demența, în creștere alarmantă
Alzheimer este o boală neurodegenerativă progresivă care are ca efect distrugerea celulelor nervoase și care afectează memoria, capacitatea de gândire coerentă și alte funcții cognitive importante. În ciuda mai multor decenii de cercetare, oamenii de ştiinţă nu au reuşit până în prezent să înregistreze un progres considerabil în lupta împotriva acestei maladii, care afectează zeci de milioane de oameni din întreaga lume.
Cu toate că este o afecțiune tipică persoanelor în vârstă, Alzheimer poate să apară și la vârsta de 40-50 de ani, iar specialiștii estimează că numărul persoanelor cu demență crește în prezent într-un ritm alarmant, astfel că se va ajunge la triplarea cazurilor, în următorii 30 de ani.
Potrivit OMS, demența este a treia cauză principală de mortalitate în Europa și a șaptea la nivel mondial. Se estimează că, până în 2050, peste 14 milioane de persoane vor trăi cu demență, doar în Uniunea Europeană. Și în SUA, numărul celor care suferă de această afecțiune aproape că se va dubla în următorii 25 de ani, fiind așteptată o creștere a numărului de cazuri de la 7 milioane, la 13 milioane.
Citește pe Antena3.ro
