Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Numărul de bolnavi internați pe secțiile de Terapie Intensivă cu forme grave de COVID-19 s-a dublat în numai două săptămâni și va continua să crească accelerat și în următoare 14 zile. Cercetătorul Octavian Jurma estimează că, până la finalul lunii septembrie, vor fi mai mult de 1.000 de paturi ATI ocupate cu pacienți infectați cu coronavirus și peste 100 de decese zilnic. Îngrijorător este că această creștere accelerată a cazurilor grave vine pe fondul epuizării personalului medical aflat în prima linie a luptei împotriva COVID-19. Colegiul Medicilor din București cere măsuri urgente pentru reducerea riscului de burnout al cadrelor medicale.
România a ajuns, ieri, la 4.813 persoane internate cu COVID-19 în unitățile sanitare de profil. Dintre acestea, 600 sunt internate la ATI, dublu față de începutul acestei luni, când pe secțiile de Terapie Intensivă erau 293 de bolnavi. Din totalul pacienților internați, 141 sunt copii, 132 fiind internați în secții și 9, la ATI.
Medicul și cercetătorul Octavian Jurma estimează că și următoarele două săptămâni vor aduce o creștere accelerată a numărului de cazuri de bolnavi COVID-19 internați la ATI, ajungându-se la peste 1.000 de paturi ocupate la finalul lunii septembrie.
În octombrie, aflăm impactul real al deschiderii școlilor
„Mai avem cu certitudine două săptămâni de creștere accelerată în ATI, care ne va aduce la peste 1.000 de paturi ATI ocupate la finalul lunii, peste 10.000 de internări în spitale, peste 100 de decese pe zi și peste 6.000 de cazuri pe zi. Acesta a fost teoretic vârful scenariului meu cel mai optimist din iulie pentru mijlocul lunii octombrie. Abia după depășirea acestui vârf ipotetic, dacă nu am luat măsuri, vom afla care este impactul real al deschiderii școlilor”, a scris Octavian Jurma, într-o postare pe Facebook.
Potrivit acestuia, putem evita valorile prognozate pentru octombrie (circa 8.500 de cazuri noi pe zi, la mijlocul lunii) doar dacă acționăm începând din această săptămână.
„Dacă nu vom lua măsuri în următoarele două săptămâni, valul riscă să devin avalanșă. Ce măsuri? Orice măsuri, cea mai mică restricție imaginabilă, alegeți voi cea mai mică «jertfă» pe care sunteți dispuși să o faceți vreme de 4 săptămâni pentru a salva 10.000 de vieți (mască pe stradă, orice). Singura condiție este că trebuie luată la nivel național, astfel încât această mini-micro-măsură să fie un semnal oficial de alarmă că pandemia este o amenințare clară și iminentă la adresa securității naționale și suntem împreună în asta”, mai spune Jurma, subliniind că vaccinarea, dar împreună cu testarea și alte măsuri non-farmaceutice, poate duce la scăderea numărului de cazuri grave și decese.
Din păcate, niciuna dintre aceste măsuri de prevenție nu a fost implementată peste vară în România, Guvernul fiind mai preocupat de formarea unui comitet de relaxare.
Premierul cere dublarea numărului de paturi la ATI
Ieri, după mult timp în care a lăsat să se înțeleagă că pandemia este pe trecute, premierul Florin Cîțu a recunoscut că situația epidemiologică este îngrijorătoare. Acesta a cerut, ieri, în videoconferința cu mai mulți miniștri, prefecți și alte autorități, ca numărul de paturi ATI pentru COVID să fie dublat la nivel național. „Aș vrea să vorbim despre situația ATI, unde avem deja 600 de persoane. Ultima informare pe care o aveam era, ca număr de paturi disponibile, 860 de paturi. Aș vrea să revenim cât mai repede la 1.600 de paturi pentru secțiile ATI. Dacă este nevoie și de intervenția mea, îmi spuneți, dar știu foarte bine că putem să ajungem la 1.600 de paturi”, a declarat Cîțu.
Pe de altă parte însă, cerut ca nunțile programate în perioada următoare să nu fie anulate, chiar dacă incidența îmbolnăvirilor crește, și a propus introducerea certificatului verde pentru aceste evenimente.
Media națională a incidenței cazurilor de coronavirus a urcat ieri la 1,02 la mie, în condițiile în care sâmbătă era 0,95, iar vineri, 0,9, arată datele furnizate de autorități.
1 din 5 cadre medicale are simptome de depresie și anxietate
Colegiul Medicilor din Municipiul București (CMMB) atrage atenția că noul val pandemic, cu un număr de pacienți care crește vertiginos de la o zi la alta, vine pe fondul epuizării cadrelor medicale, care sunt în prima linie de un an și jumătate și cere măsuri urgente pentru reducerea riscului de burnout în rândul acestora.
„Spitalele bucureștene sunt din nou în alertă. Medicii și întregul personal medical sunt nevoiți iarăși să facă față numărului mare de pacienți, atât pe secțiile de COVID-19, cât și în ATI COVID-19. Nu trebuie însă uitat că acest nou val vine pe fondul oboselii și stresului acumulate deja de prea mult timp, pe fondul unui an și jumătate fără pauză de respiro, mai ales în anumite specialități și unități medicale”, potrivit reprezentanților CMMB, care cer autorităților să asigure, pe de o parte, resursă umană suficientă în unitățile medicale, iar pe de alta, suportul necesar personalului existent.
Sindromul de burnout (epuizare profesională) poate include o serie de manifestări precum: epuizarea emoțională, lipsa satisfacției profesionale sau o senzație de depersonalizare, dar și o frecvență mai mare a erorilor la locul de muncă.
„Dacă nu avem grijă de medici, nu va avea cine să ne îngrijească. Pentru un act medical de calitate, este nevoie ca întreg personalul medical să fie la capacitate maximă, din toate punctele de vedere”, a declarat prof. dr. Cătălina Poiană, președintele CMMB.
O meta-analiză care a inclus peste 30.000 de profesioniști din sănătate a arătat că cel puțin unu din cinci prezintă simptome de depresie și anxietate, iar cel puțin patru din 10 se confruntă cu probleme de somn și/sau insomnie.
