Producătorii acuză taxa clawback şi preţul mic. 2.500 de medicamente ieftine au dispărut din România

aykuterd/Getty Images/iStockphoto Pharmacist is getting read barcode of drug box

Peste 2.500 de medicamente ieftine au fost retrase de pe piaţa autohtonă, atrag atenţia reprezentanţii producătorilor de medicamente generice, precizând că factorii care au condus la această situaţie sunt politica celui mai mic preţ şi creşterea taxei clawback. Potrivit acestora, dacă nu se rezolvă problema clawback-ului pentru medicamentele generice, această criză se va adânci, iar pacienţii vor avea mari probleme în a-şi găsi medicamentele generice esenţiale.

„Taxa clawback împreună cu politica celui mai mic preţ reprezintă bariere în calea medicamentelor generice şi au generat retragerea din piaţă a peste 2.500 de medicamente generice. România, cea mai săracă ţară din Uniunea Europeană, cu un buget de medicamente îngheţat, îşi permite compensarea moleculelor inovative fără asigurarea spaţiului bugetar, iar tot acest impact bugetar este preluat şi de medicamentele generice, care nu au generat consumul şi nici nu au beneficiat de veniturile obţinute”, arată Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR).

„Degeaba se compensează medicamente inovative dacă lipsesc medicamentele generice care tratează milioane de pacienţi şi, de multe ori, se prescriu în asociere cu medicamentele inovative”, au mai spus reprezentanţii APMGR.

80% din bugetul de medicamente se cheltuie pe medicamentele inovative, pentru care producătorii de medicamente generice plătesc taxa clawback, potrivit APMGR.

Aceştia cer, totodată, ministrului Finanţelor, Florin Cîţu, să aducă unele clarificări în cazul declaraţiei pe care a făcut-o, joia trecută, cu privire la banii alocaţi pentru medicamente, şi anume: „Pentru medicamente (...) a trebuit să mai adăugăm pe final de an încă 766,6 milioane de lei”. „Bugetul actual de referinţă este insuficient în comparaţie cu consumul actual de medicamente, ceea ce a condus la creşterea taxei clawback la un procent total nesustenabil de 26,49%”, mai spune APMGR, adăugând că declaraţia ministrului de Finanţe „a creat confuzie în rândul producătorilor de medicamente generice, pacienţilor şi publicului la