Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Școlile și grădinițele care asigură hrana copiilor fie la cantină, prin catering sau prin programul „Cornul și laptele” ar putea fi obligate să includă în meniurile oferite acestora și alimente bogate în mod natural sau fortificate cu vitamina D, potrivit unui proiect de lege pus recent în dezbatere la Parlament. Inițiativa are scopul de a reduce deficitul de vitamina D în rândul copiilor din România, care, potrivit inițiatorului, este unul dintre cele mai ridicate din Europa, cu impact direct asupra dezvoltării, a imunității și sănătății generale.
Proiectul de lege, pus pe masa senatorilor cu doar câteva zile înainte de vacanța parlamentară, este inițiat de deputatul AUR Silviu Gurlui și vizează modificarea Legii nr. 123/2008 pentru o alimentație sănătoasă în unitățile de învățământ preuniversitar și completarea altor două acte normative conexe.
În prezent, spune autorul proiectului, făcând trimitere la studii publicate în literatura medicală de specialitate, România se confruntă cu o criză generată de deficitul de vitamina D în rândul populației tinere și, în special, în rândul copiilor și adolescenților.
Acest deficit are implicații directe asupra imunității, dezvoltării osoase și echilibrului endocrin, iar „nivelurile scăzute de colecalciferol (vitamina D3 – n.r.) cresc susceptibilitatea la infecții respiratorii și agravează reacțiile inflamatorii sistemice, inclusiv în patologia virală severă”.
La copiii de 14-18 ani, deficitul sever ajunge la 9%
Potrivit unui studiu citat în „Ghidul privind evaluarea și terapia deficitului de vitamină D la gravidă, nou-născut și copil”, aprobat prin Ordinul Ministerului Sănătății 1.240/2019, în România există o prevalență a deficitului de vitamină D (adică valori ale 25 (OH)D mai mici de 25 nmol/1) la 1,92% din grupa 0 - 1 an; 0,66% din grupa 1 - 3 ani; 1,96% din grupa 4 - 8 ani; 4,3% din grupa 8 - 13 ani și 8,9% din grupa 14 - 18 ani.
„La copiii de 14-18 ani, deficitul sever ajunge la aproape 9%, de trei-patru ori mai mare decât la preșcolari. (...) Peste 70% dintre copiii mai mari de 4 ani au niveluri sub pragul de suficiență. (...) Se poate aproxima că o mare parte dintre elevii din ciclul primar și gimnazial sunt vulnerabili la efectele deficitului de vitamina D, fapt care, într-un final, conduce la creșterea cazurilor de patologii asociate cu acest deficit și, indirect, contribuie la creșterea cheltuielilor bugetare, prin acordarea de servicii medicale copiilor afectați”, se arată în expunerea de motive.
În ciuda datelor relevate de studiile amintite mai sus, „statul român nu a procedat la contracararea problemelor constatate, ignorând problemele acestor categorii de persoane”, spune deputatul, care propune suplimentarea acestei vitamine, prin programele care se desfășoară în unitățile de învățământ preuniversitar.
Mai exact, proiectul legislativ prevede ca, în meniurile servite în cantinele sau locațiile asimilate cantinelor din colectivități care asigură hrana copiilor, respectiv în cadrul programului „cornul și laptele”, să fie inclusă distribuirea de alimente care sunt bogate în vitamina D, fie în mod natural, fie prin fortificarea acestora.
De asemenea, proiectul completează Ordonanța nr. 13/2017 privind Programul pentru școli al UE, introducând în mod explicit posibilitatea ca prin acest program să fie distribuite produse fortificate cu vitamina D.
Lista alimentelor permise, elaborată de ministerele Sănătății și Educației
Totodată, documentul stipulează că Ministerul Sănătății și Ministerul Educației și Cercetării vor aproba, printr-un ordin comun, lista alimentelor fortificate ce pot fi introduse în meniurile servite în unitățile de învățământ preuniversitar sau prin Programul pentru școli al Uniunii Europene.
„Inițiativa legislativă va ajuta la ameliorarea problemelor cauzate de deficitul de vitamina D, prin reducerea numărului de cazuri incidente în rândul copiilor și a patologiilor asociate acestui tip de deficit. Drept urmare, impactul socio-economic al inițiativei va fi unul pozitiv, iar, pe termen mediu și lung, cheltuielile necesare implementării măsurilor propuse vor fi compensate prin reducerea cheltuielilor bugetare care s-ar fi efectuat cu tratamentul medical al celor afectați”, susține inițiatorul.
Deficitul sever al vitaminei D cauzează rahitismul și hipocalcemia (care poate provoca tetanie sau convulsii) la sugari și copii și osteomalacia (mineralizarea osoasă anormală a osului deja format) la adulți sau adolescenți, după închiderea cartilajelor de creștere.
Ciupercile, gălbenușul de ou și ficatul – alimente ce conțin în mod natural vitamina D
Conform Ghidului privind evaluarea și terapia deficitului de vitamină D la gravidă, nou-născut și copil, publicat de Ministerul Sănătății în 2019, Vitamina D (calciferolul) se găsește sub două forme, și anume:
-
ergocalciferol (vitamina D2) - sintetizat predominant în plante sub acțiunea luminii ultraviolete (UV);
-
colecalciferol (vitamina D3) - sintetizat la nivelul pielii (în stratul profund al epidermei și în derm).
Iar sursa principală de vitamina D trebuie să fie pielea, însă sinteza acesteia la nivelul tegumentelor este dependentă de mai mulți factori geografici (latitudine, anotimp, gradul de însorire și de poluare) și personali (timpul petrecut în aer liber, vârstă, compoziție corporală, gradul de pigmentare a pielii, factori genetici).
„Pentru sinteza adecvată a vitaminei D în lunile de vară, copiii cu pielea închisă la culoare necesită 30 de minute de expunere la soare/săptămână (doar în scutec), fără creme de protecție solară, sau 2 ore/săptămână îmbrăcați, dar cu capul descoperit”, se arată în ghidul respectiv.
Ca surse de vitamina D din alimente sunt menționate: peștele gras, uleiul de ficat de pește (cod), dar în cantități mari există riscul intoxicării cu vitamina A, ciupercile, gălbenușul de ou și ficatul (conțin în mod natural vitamina D), dar și produsele îmbogățite artificial cu vitamina D (cerealele pentru mic dejun, sucul de portocale, laptele formulă etc.).
Citește pe Antena3.ro
