Cultura populară, integrată în programele turistice

Ţări precum Serbia, Bulgaria, chiar şi Grecia sau Tunisia au promovat cultura populară ca parte integrantă a programelor pentru grupurile de turişti şi au avut mare succes. România are chiar mai multe avantaje dintr-o astfel de iniţiativă, având 23 de grupuri etnice şi tot atâtea costume populare, dansuri şi obiceiuri. Turismul gastronomic şi oenologic se adaugă listei de “ingrediente” pentru cel mai bun produs turistic din sud-estul Europei, astfel încât să poată oferi ceva nou pe această piaţă. Dacă Maramureşul şi Bucovina au mizat de la început pe promovarea tradiţiilor, din urmă vine acum Dobrogea, judeţele Constanţa şi Tulcea având împreună 14 comunităţi etnice care convieţuiesc în armonie şi pot oferi un spectacol multicultural unic.

Bulgaria nu s-a afirmat ca destinaţie turistică doar prin litoral şi pârtii de schi, ci şi prin pachete complexe pe care agenţiile touroperatoare le-au vândut pentru străinii dornici de a le descoperi cultura populară. Astfel, agenţiile de turism din ţara vecină au reuşit să vândă chiar şi programe ale unor pensiuni din zone aparent defavorizate, adâugând la oferta de cazare şi la peisaje componenta gastronomică şi câteva programe artistice interactive. Bulgarii şi-au redescoperit şamanii care merg pe cărbuni încinşi, de această dată nu pentru a vindeca bolnavii din comunitate, ci pentru a atrage atenţia turiştilor. La fel şi dansatorii tradţionali care-i învaţă pe vizitatori să guste din jocul autohton. Pe acelaşi model s-a promovat foarte bine şi Serbia, care a transformat cramele izolate şi gospodăriile ţărăneşti în atracţii turistice integrate în pachetele agenţiilor. Marele secret al acestor programe culturale este interactivitatea, nu simpla prezentare a obiceiurilor. Simplul contact direct al vizitatorului cu programul artistic tradiţional face din spactacol o adevărată aventură culturală, iar succesul destinaţiei este garantat. Pe acelaşi principiu al interactivităţii se promovează acum şi câteva zone din România, unde oameni inspiraţi au descoperit că turismul înseamnă mai mult decât clasificarea unor pensiuni.

Trenduri lansate în zonele cu tradiţii vii

Prima zonă care s-a reinventat prin transpunerea obiceiurilor tradiţionale în programe turistice a fost Bucovina. La începutul anilor 2000, Asociaţia Pentru Turism (APT) Bucovina a lansat o provocare: pe lângă spaţiile de cazare şi vizitele la mănăstiri sau turismul montan, membrii asociaţiei au promovat gastronomia locală, costumele populare, ouăle încondeiate şi petrecerile câmpeneşti, cu transport în căruţe sau sănii trase de cai. Astfel, produsul turistic a devenit o incursiune într-un imens muzeu interactiv, care a atras noi categorii de vizitatori către locuri cu o ofertă complexă. Turismul bazat pe tradiţii, gastronomie şi multiculturalism a scos din anonimat câteva sate din zona Târnava Mare, după ce Prinţul Charles a promovat satul Viscri şi a ajutat un grup de tineri din regiune să creeze şi să implementeze proiecte finanţate din fonduri nerambursabile. Sate precum Viscri şi Saschiz sunt acum vedete internaţionale, care atrag mii de vizitatori din ţară şi din străinătate, după ce gospodăriile ţărăneşti au fost introduse în circuitul turistic, fiind recondiţionate conform cu toate regulile arhitecturii tradiţionale. Centrul ţării a lansat un produs multicultural care îmbină tradiţionalul cu modernul, prin programele concepute pentru teambildinguri, bazate în special pe preferinţele tinerilor care lucrează în marile corporaţii: circuite de biciclete între Saschiz şi Sighişoara, vânătoare de trufe în pădure, offroad cu maşini de teren sau degustări de brânzeturi tradiţionale la stână. Completând seria provocărilor şi reinventării tradiţiilor, Dobrogea vine cu un produs multicultural unic, ce poate concura oricând cu ofertele celor mai cunoscute destinaţii turistice ale lumii. Dacă litoralul înseamnă sezonul estival, destul de scurt, iar turismul în Delta Dunării s-a bazat până acum pe cel mult şase luni din an, partea continentală a Dobrogei aduce avantaje foarte mari, adăugând oferta tradiţiilor locale. Unul dintre produsele multiculturale din această categorie s-a lansat oficial sâmbăta trecută, în satul Vişina, din comuna Jurilovca, unde gospodăria trardiţională interactivă concepută de Bianca Folescu a primit girul Muzeului de Artă Populară Constanţa, urmând să intre în circuitul turistic. „Este o gospodărie vie. Vizitatorul poate gusta din fructe şi legume sau poate călări. Eu sunt constănţeancă mutată la ţară şi nu vreau să existe diferenţieri între Dobrogea de Nord şi cea de Sud, vreau să fiu liantul între cele două zone, prin această stabilire a mea la ţară. Venirea mea la ţară a fost o întâmplare, dar îmi place să mă implic în transmiterea acestor valori etnografice”, spune Bianca Folescu, preşedinta Asociaţiei Svitilina. Bianca a reuşit să unească reprezentanţii tuturor comunităţilor din Dobrogea, pornind de la micile grupuri etnice de români, bulgari şi ruşi lipoveni, cărora li s-au adăugat turcii, tătarii, grecii şi aromânii.

Litoralul şi Delta, de la Rio, la specificul local

Un astfel de produs turistic ce integrează toate tipurile de oferte culturale promovează şi asociaţiile din Constanţa şi Tulcea. Organizaţia Patronală Mamaia – Constanţa a venit încă de la Târgul de Turism al României (TTR), din februarie 2018, cu o nouă ofertă pentru promovarea Litoralului, altfel decât fosta Asociaţie Litoral Delta Dunării, condusă mult timp de Corina Martin, care a promovat staţiunea Mamaia doar prin petreceri în stilul festivalului de la Rio de Janeiro, vedeta evenimentelor fiind de fiecare dată celebrul primar al Constanţei, Radu Mazăre. După desfiinţarea ALDD, prin hotărâre judecătorească, la începutul acestui an, după ce s-a constatat că asociaţia primise ilegal 1,5 milioane de euro de la Consiliul Judeţean Constanţa, promovarea a fost preluată de Asociaţia Patronală Mamaia-Constanţa, devenită ulterior organizaţie, care a schimbat registrul prezentării destinaţiei turistice, integrând toată ofertă culturală a Dobrogei. „Vrem să facem împreună turism oenologic, ecoturism, cicloturism, tot ce înseamnă conservarea resurselor naturale din destinaţie, turism cultural, turism istoric, toate legate într-o experienţă integrată pentru că atunci vor fi mult mai mulţi turişti străini, turişti români, pasionaţi să vină o perioadă mai lungă din an”, explică Anca Nedea Pavel, director executiv al Organizaţiei Patronale Mamaia – Constanţa. Şi Asociaţia de Management al Destinaţiei Turistice Delta Dunării (AMDTDD), de la Tulcea, a lansat, în acelaşi context, o provocare pentru toţi agenţii economici: prelungirea sezonului, până la permanentizare, în Dobrogea.

„Programul integrat, propus de noi, poate fi preluat de agenţiile de turism şi vândut ca o noutate. Avem posibilitatea să facem circuite ale cetăţilor din judeţele Tulcea şi Constanţa, să prezentăm un Drum al vinului dobrogean, la care putem adăuga obiceiurile gastronomice, pe toată durata anului, nu doar în timpul sezonului de pe Litoral sau din Delta Dunării. Unii hotelieri şi patroni de pensiuni au organizat, deja, evenimente care atrag turiştii şi în sezonul rece, dar avem nevoie de cât mai mulţi agenţi economici şi oameni cu iniţiativă care să înţeleagă necesitatea prelungirii sezonului şi să se alture eforturilor noastre

 Cătălin Ţibuleac, preşedintele AMDTDD

Foarte puţini ştiu despre Dobrogea, dar mai ales despre judeţul Tulcea, că Munţii Măcinului oferă privelişti de basm, iar în localităţi precum Luncaviţa sunt şi foarte multe locuri de cazare la pensiuni de două, trei şi patru margarete, multe dintre acestea nefiind prinse în pachetele agenţiilor de turism. Programul propus de asociaţia de la Tulcea integrează toate aceste oferte într-un program untar, în aşteptarea agenţiilor care să dorească să aducă turişti români şi străini în zone pe care străinii le consideră destinaţiile „exotice” preferate ale momentului.

În ultimii cinci ani, la nivel mondial există tendinţa de a se căuta noi destinaţii turistice, mai puţin cunoscute. Cei dornici de călătorii au nevoie de noi descoperiri, iar România este în topul noilor destinaţii „exotice”, mai ales pentru turiştii din vestul Europei şi pentru cei de pe alte continente.

Brandul de ţară, depăşit, dar obligatoriu

În timp ce în toată ţara se caută soluţii pentru promovarea destinaţiilor turistice astfel încât să fie atraşi cât mai mulţi vizitatori di ţară şi din străinătate, România este obligată să respecte un manual de brand lansat în anul 2011 care nu permite modificări, atunci când Ministerul Turismului pregăteşte materiale de promovare. Grădina Carpaţilor limitează viziunea turistului sau a agenţiilor de turism care ar putea face incoming, iar celebra frunză care reprezintă sigla turismului din ţara noastră spune prea puţin despre tot ceea ce oferă fiecare zonă în parte. Astfel, ministerul de resort va fi obligat, în continuare, să promoveze destinaţia turistică exclusiv în conformitate cu manualul de brand, în timp ce comunităţile locale trebuie să-şi găsească singure surse de finanţare, pentru a aduce turişti în ţară.