Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Luni a avut loc vernisajul "Expediţia Demidoff prin Ţările Române spre Crimeea şi Sudul Rusiei din 1837", în sala Theodor Pallady a Bibliotecii Academiei Române. Evenimentul este organizat de doamna Cătălina Macovei, de la secţia Colecţii Speciale a Bibliotecii Academiei Române, împreună cu dr. Tudor Berza, de la Institutul de Geologie şi Geoecologie Marină - GEOECOMAR. Această expoziţie va fi completată de o sesiune de comunicări despre rezultatele ştiinţifice ale expediţiei Demidoff, luni, 11 octombrie, în amfiteatrul Ion Heliade Rădulescu al Bibliotecii Academiei, începând cu ora 10:00.
Anatolie N. Demidoff (1813-1870) a fost un "celebru personaj" al epocii sale. Fiul lui Nicolae N. Deminoff şi al baroanei Elisabeta Stroganoff a crescut şi a trăit în Franţa, fiind un admirator al lui Napoleon Bonaparte. Acesta fiind unul din motivele pentru care s-a căsătorit cu nepoata acestuia, Matilda, fiica lui Jerome Bonaparte. Divorţul din 1847 a rămas celebru în epocă, pentru scandalul pe care l-a produs, dar şi pentru cât de mult l-a costat, Matilda Bonaparte (1820-1904) primind o rentă anuală de 200.000 franci aur, până în 1904.
Străbunicul său, Nikita Demidoff (1656-1725), înnobilat de ţarul Petru cel Mare, este cel care a fondat imperiul minier. Familia Demidoff deţinea 9 fabrici de producţie a oţelului şi a muniţiei şi mai multe mine în Munţii Urali şi Siberia. Anatolie N. Demidoff călătorea însă sporadic în Rusia, urmând cariera diplomatică a tatălui său, a preferat să trăiască la Paris sau la Florenţa.
Iniţiativa expediţiei i-a aparţinut lui Demidoff, în vârstă de 24 de ani, fiind totodată cel care a finanţat întreaga călătorie pentru a explora potenţialul economic şi nu numai al noilor teritorii din sudul Imperiului: Principatele Române, Basarabia, Crimeea şi Donbas. A fost prima expediţie şi singura de altfel, cu un nivel ştiinţific atât de ridicat. Aceasta a fost urmată de alte campanii asemănătoare în nordul Rusiei, Toscana, insula Elba şi Spania.
Dintre cei 22 de membri ai expediţiei, unul singur era rus, restul fiind francezi: sociologul Frederic Le Play, pictorul Auguste Raffet şi Jules Janin, care a ţinut jurnalul călătoriei. "A fost un proiect multinaţional, interdisciplinar - întrucât cuprinde informaţii geografice, zoologice, geologice, botanice şi sociologice -, care a traversat şapte ţări şi a costat jumătate de milion de franci aur", afirmă dr. Tudor Berza. Rezultatele expediţiei au fost tipărite în diferite ediţii între anii 1839-1842, fiind republicate o dată cu izbucnirea Războiului Crimeei, în limba rusă, germană şi spaniolă. O ediţie cuprinde sute de pagini adunate în patru volume şi două atlase (colecţii de desene şi hărţi, dintre care câteva colorate manual, adevărate rarităţi). S-au tipărit în jur de 1.000 de exemplare, patru aparţinând Bibliotecii Academiei Române.
Întrucât a fost o expediţie ştiinţifică au fost cartate în special teritorii şi zăcăminte (ediţiile ulterioare au fost completate cu schiţe ale efectelor cutremurului din 1838), dar a fost documentată flora şi fauna, cât şi costumele, modul de locuire, dansurile sau alte obiceiuri specifice zonelor prin care au trecut etc. Aceste schiţe de călătorie sunt cu adevărat preţioase, mai ales pentru bucureşteni, întrucât înfăţişează primele imagini ale Capitalei. Amintim gravura devenită clasică a Bisericii Sf Gheorghe Nou, dar şi desenele cu uliţele Giurgiului sau ale Iaşilor.
Majoritatea gravurilor şi litografiilor aparţin francezului Auguste Raffet (1804-1860), elev al lui Charlet - desenator şi litograf parizian -, calitatea lor fiind remarcabilă. Specializat în gravură în metal, şi bun colorist a surprins din călătoriile sale fizionomii şi costume de o admirabilă reprezentare. Se remarcă interesul pentru figurile ţăranilor, ciobanilor, ţiganilor, negustorilor etc. Desenele sale sunt "mărturii precise despre realităţile româneşti, de la uniforme ale epocii Regulamentului Organic, până la chipuri de personaje din Banat, dorobanţi, lăutari din Giurgiu şi Bucureşti, toţi se perindă în foile albumului său. Raffet a rămas cea mai arheologică mărturie pentru realităţile româneşti din prima parte a secolului al XIX-lea", afirmă profesorul Răzvan Theodorescu.
Gravurile şi litografiile expuse provin din cele patru ediţii tipărite în diferite limbi străine, ce se află la Biblioteca Academiei Române.
Inedita prezenţă a unuia dintre descendenţii exploratorului, domnul Alexandre Tissot Demidoff a fost surpriza organizatorilor la inaugurarea expoziţiei.
Citește pe Antena3.ro
