Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
 La Veneţia, puţine sunt sărbătorile populare pe care turiştii să nu şi le adjudece. Vă imaginaţi Il Carnevale, Regata Storica, Il Redentore, La Sensa şi La Mostra fără asediul acestei clase multinaţionale de curioşi, care intră peste tot, filmănd, fotografiind şi arătănd cu degetul? Imposibil!
 La Veneţia, puţine sunt sărbătorile populare pe care turiştii să nu şi le adjudece. Vă imaginaţi Il Carnevale, Regata Storica, Il Redentore, La Sensa şi La Mostra fără asediul acestei clase multinaţionale de curioşi, care intră peste tot, filmănd, fotografiind şi arătănd cu degetul? Imposibil! De aceea, e ciudat că sărbătoarea Intrării Fecioarei Maria in Biserică şi-a păstrat autenticitatea din timpurile Serenissimei medievale.
Legenda
Tradiţia ii obligă, şi acum, pe veneţieni, ca, dis-de-dimineaţă, să se deplaseze cu barca, de pe un mal pe altul al lagunei, la Catedrala Santa Maria della Salute, lăcaş amintind de ciuma din 1631. Obiceiul mai cere ca, la "Salute", in această zi, să se servească "La Castradina", o supă pe bază de miel şi varză. Cele două ingrediente trimit la legenda care povesteşte că, inainte ca oraşul să intre in carantină, ultima navă sosită in port a transportat o incărcătură de carne de miel provenită din Dalmaţia. Acest "noroc" alimentar le-a permis veneţienilor să supravieţuiască pănă la eradicarea molimei şi ridicarea carantinei.
Astăzi există chiar o "Confrerie a castradinei", fondată in 1997, şi care apără reţeta tradiţională a acestui preparat servit in toate familiile veneţiene in noaptea de 21 noiembrie. Castradina, o supă cu gust uşor de afumătură şi cu un aspect apropiat de ragut sau chiar de supă-cremă, poartă şi astăzi marca istoriei, fiind, in acelaşi timp, un simbol religios pentru veneţieni, la fel ca mielul pascal.
Ca in fiecare toamnă ce a urmat Anului Ciumei, la 21 noiembrie veneţienii au măncat din nou din acest fel unic, la masa comună oferită la Catedrala Santa Maria della Salute, reamintindu-şi că nu e de glumă cu sănătatea ("salute", in italiană). Pe vremuri, carnea care venea din Dalmaţia era sărată, afumată şi uscată. Provenea numai de la berbeci tineri, castraţi (de aici: Castradina). Conservele de carne, impreună cu legumele uscate, făina, varza sau dovleacul, permiteau infruntarea perioadelor de carantină sau izolare. Cu timpul, Serenissima n-a mai importat carne de oaie (doar) din Răsărit. Dar, surprinzător, se intălnesc, astăzi, variante ale Castradinei in Macedonia, in Turcia sau pe malul Mării Negreâ¦
Castradina venexiana
Ingrediente: un kg de pastramă de berbecuţ (castrato salmistrato), un kg de varză, 50 g unt, 100 g ceapă, sare, piper, cimbru.
Preparare: Procuraţi-vă mai intăi carne de berbecuţ, condimentată, sărată şi uscată (pastramă). Fierbeţi carnea, schimbănd prima apă. După ce carnea a fiert, păstraţi zeama. Căliţi in unt ceapa tocată julienne, adăugaţi varza tăiată fideluţă, turnaţi deasupra zeama de carne şi lăsaţi să fiarbă pănă se inmoaie. Adăugaţi carnea, condimentaţi cu sare, piper şi cimbru şi lăsaţi să mai fiarbă impreună, pănă ce rezultă o supă foarte scăzută
