Deasupra uşii de la intrarea in Biserica "Sf. Nicolae" a Mănăstirii Brăncoveni, un guguştiuc işi hrăneşte puiul abia ieşit din găoace. "Guguştiucul, cănd căntă, spune de fapt «Duhul Sfănt»! E o credinţă populară… Noi, maicile, considerăm o binecuvăntare faptul că hulubul şi-a făcut cuibul chiar acolo", ne intămpină sora Andreea Niculae, muzeografa aşezămăntului monahal.

Deasupra uşii de la intrarea in Biserica "Sf. Nicolae" a Mănăstirii Brăncoveni, un guguştiuc işi hrăneşte puiul abia ieşit din găoace. "Guguştiucul, cănd căntă, spune de fapt «Duhul Sfănt»! E o credinţă populară… Noi, maicile, considerăm o binecuvăntare faptul că hulubul şi-a făcut cuibul chiar acolo", ne intămpină sora Andreea Niculae, muzeografa aşezămăntului monahal. O binecuvăntare s-a dovedit a fi şi scurtul răgaz in care am fost oaspeţii mănăstirii şi ai maicii stareţe Eufrosina Stanciu. "Mă găndesc la boierii şi voievozii din neamul Brăncovenilor şi parcă le simt prezenţa intre noi", mărturiseşte stareţa. "Cănd plec din mănăstire pentru scurt timp, abia aştept să mă intorc, să simt harul şi ocrotirea lor."

Â

Scurtă istorie a Brăncovenilor

Ansamblul arhitectural a fost de la inceput, din secolul al XVI-lea, nu doar un spaţiu dedicat rugăciunii, ci şi un loc de refugiu pentru boierii din familia Brăncoveanu. In anul 1570, bunica voievodului Matei Basarab, Jupăniţa Celea, a inălţat aici prima bisericuţă, din lemn, la care se rugau călugării şi schimnicii şi in jurul căreia avea să ia fiinţă mănăstirea. Ştim asta din alte surse, pentru că prima atestare documentară a mănăstirii datează din anul 1583, cănd Mihnea Turcitu intăreşte mănăstirii daniile care i se făcuseră mai inainte.

Primele modificări de amploare avea să le facă nepotul Jupăniţei Celea. După legendă, Matei Basarab ar fi poposit in aceste locuri in anul 1634. "Suferea de o boală de piele: avea nişte bube pe măini, pe faţă şi pe picioare şi nu reuşea să le vindece. Intr-o dimineaţă, coborănd la mănăstire şi spălăndu-se cu apa izvorului, i-au căzut toate aceste bube…" Sora Andreea ne spune că atăt de mare a fost recunoştinţa voievodului, incăt curănd avea să refacă intreg ansamblul arhitectural. "Din vremea lui datează beciurile boltite - transformate azi in muzeu, pentru vestigiile bisericilor şi mănăstirilor dărămate din Bucureşti, de la Sf. Pantelimon, de la Sf. Spiridon-Vechi sau de la Mănăstirea Văcăreşti - , turnul clopotniţă, ca şi ingeniosul sistem de fortificaţii".

Citește pe Antena3.ro

Cel puțin patru turiști străini au murit după o otrăvire în masă, în Asia. Ultimul deces confirmat este al unei tinere de 19 ani

Liniştea unei mănăstiri voievodale

Cel de-al doilea voievod-ctitor al mănăstirii este Constantin Brăncoveanu, intrat, alături de intreaga sa familie, in galeria sfinţilor romăni. "Biserica mare, cu hramul «Sf. Nicolae», a fost inălţată de către acesta. A fost construită in doar nouă săptămăni. Pe locul vechii bisericuţe de lemn a Jupăniţei Celea, tot el ctitoreşte biserica-bolniţă, sfinţită in anul 1702. I se spune «bolniţă», pentru că aici se ţineau slujbele pentru «Sfăntul Maslu», făcute pentru invalizii de război, la care participau intotdeauna mai mulţi preoţi".

Biserica mare este construită in stil brăncovenesc. Pridvorul e susţinut de frumoase coloane din piatră. Se păstrează catapeteasma originală şi uşile de lemn de stejar, bogat ornamentate. Pictura murală datează din anii 1837-1842, iar restaurarea a fost incheiată in 1998. "Biserica-bolniţă" nu a fost restaurată niciodată. Pictura ei, despre care se ştie că a fost executată de mai mulţi meşteri de la şcoala de la Hurez, conduşi de grecul Constantinos, aminteşte, prin tonurile de brun-roşcat şi albastru-negru, de cele ale celebrului Părvu Mutu.

De la Popa Şapcă la sora lui Ceauşescu

După secularizarea averilor mănăstireşti de către Al.I. Cuza, mănăstirea avea să decadă. O vreme, avăndu-l drept curator pe Popa Şapcă, monahii au continuat să susţină viaţa duhovnicească aici, după care au părăsit locul, ducăndu-se la alte mănăstiri. Episcopul Vartolomeu Stănescu o reface, iar intre anii 1940-1959 aici s-a aflat o obşte de maici, pănă cănd decretul 410 dat de Gheorghiu-Dej avea să ducă la risipirea ei. Aşezămăntul este transformat in azil de bătrăni, iar bisericile sunt inchise. Surprinzător, eforturile pentru redeschiderea mănăstirii aveau să vină tot dinspre… nomenclatura comunistă. Elena Bărbulescu, sora lui Nicolae Ceauşescu, a ajutat mai intăi la refacerea Mănăstirii Clocociov şi apoi la cea a Mănăstirii Brăncoveni.

Legenda heleşteului

Dintre atătea istorii, impănate cu date exacte, o legendă frumoasă işi face loc. Se spune că pe drumul dintre Dunăre şi Ocnele Mari (cunoscut şi drept Drumul Sării, căci pe aici se ducea sare către barje, de unde pleca in sus, pe fluviu, sau in aval, spre Marea Neagră), trecea in fiecare noapte Craiul Dunării spre iubita lui, care sălăşluia in munţi. Cum trupul său era făcut din bobiţe de rouă, craiul nu putea călători decăt noaptea. O dată a intărziat mai mult in braţele iubirii şi atunci l-au prins razele soarelui pe drum. Chiar pe locul mănăstirii, trupul lui s-a prelins in pămănt. Nemaiputăndu-se intrupa, el plănge şi azi după iubita lui, care-l aşteaptă in munţi, şi se zice că heleşteul din spatele mănăstirii izvorăşte din lacrimile lui neostoite.Â

Â

Reţetele Maicii Fevronia

Deşi au vite, oi şi păsări, măicuţele de la Brăncoveni nu ştiu gustul cărnii. Acestea se cresc exclusiv pentru lapte, lănă sau ouă (după caz). Căteva măicuţe sunt plecate cu stupii (nu se tem de albine, căci ştiu că inţepătura lor e leac) şi vin la mănăstire doar sămbăta sau duminica, la slujbă şi ca să se spovedească. Altele lucrează la grădină, căci acolo e baza alimentaţiei obştei (cănd e dezlegare, se mai scoate şi peşte din heleşteu). La bucătărie se face ascultare prin rotaţie, dar intotdeauna este acolo Maica Fevronia, care ştie toate tainele bucatelor mănăstireşti.

Cartofi cu ciuperci la cuptor

Se curăţă cartofii, se taie in lungime de mărimi potrivite, se spală, apoi se amestecă intr-un vas mai mare cu ciupercile şi condimentele.

Amestecul se pune intr-o tavă şi apoi se adaugă jumătate de pahar de ulei. Se pune apă căt cuprinde şi jumătate de pahar de vin alb. Se dă la cuptor. Cănd sunt aproape fierţi, se dizolvă trei linguri de bulion intr-o cană de apă şi se toarnă peste cartofi. Se pune şi usturoi şi se dă din nou la cuptor. Cănd sunt gata, se scot din cuptor, punăndu-se pe deasupra pătrunjel tocat.Â

Păstrăv cu smăntănă

Se curăţă păstrăvul, se porţionează, se sărează după gust, se prăjeşte in ulei pe o parte, după care se scoate, se pune intr-o tavă, se adaugă smăntăna şi se dă la cuptor. Se lasă 15 minute la foc mic, apoi se scoate.

Ciorbă de perişoare de peşte

 Se toacă mărunt ceapa şi morcovul şi se pun la fiert. Se scot oasele peştelui (macrou), se dă prin robot sau maşina de tocat. La 10 kg pastă de peşte se adaugă 500 g orez. Se amestecă şi se pun condimente după gust. După ce au fiert morcovul şi ceapa, se toarnă borşul după gust, se dă intr-un clocot, după care se pun perişoarele şi se fierb. La urmă, după ce au fiert, se adaugă leuşteanul şi pătrunjelul tocate mărunt.