Feteasca regala

"Feteasca" - nume de o mare sensibilitate la romani, nume "de fata" sau "caracteristic fetelor", nume ce simbolizeaza o anumita delicatete, o anumita finete.

Cred ca intelepciunea populara a atribuit acest nume celor trei soiuri romanesti: Feteasca neagra, Feteasca alba si Feteasca regala pentru savoarea si eleganta deosebita a vinurilor obtinute. Aparute pe teritoriul Romaniei, in diferite epoci (Feteasca neagra acum mai bine de 2.000 de ani, Feteasca alba de peste 1.000 de ani si Feteasca regala mai recent), fiecare din aceste soiuri are istoria lui, evolutia si caracteristica lui bine definita. Daca primele doua soiuri s-au nascut pe teritoriul in Moldova istorica, cel de-al treilea, Feteasca regala, a aparut in Transilvania. Numele de Feteasca regala a fost dat de pepinieristul Gaspari de la Aiud in perioada interbelica.

Datorita faptului ca a fost identificat in comuna Danes, situata in renumita podgorie a Tarnavelor, soiul Feteasca regala mai poarta si alte nume, cum ar fi: Danasana, Danaseana, Danesana sau Dunasana, iar in literatura de specialitate a mai fost numita si Galbena de Ardeal. Se presupune ca acest soi romanesc ar fi existat de mult timp in Transilvania, cultivat sub numele de Galben sau Struguri craiesti. Cei mai multi viticultori sunt de parere ca soiul Feteasca regala este rezultatul incrucisarii naturale intre soiurile Feteasca alba cu Grasa de Cotnari, iar cum Feteasca alba se trage din Feteasca neagra, poetic putem spune ca Feteasca regala este nepoata celui mai vechi soi romanesc cunoscut, Feteasca neagra.

In anul 1928, cu ocazia unei expozitii nationale de vinuri si fructe ce a avut loc la Bucuresti, soiul Feteasca regala a fost prezent in prima confruntare directa cu alte vinuri provenite din diverse soiuri si podgorii din Romania. In afara de faptul ca Feteasca regala s-a facut cunoscuta la acea data la nivel national, producand o placuta impresie, trebuie remarcat si aspectul ca acesta a constituit practic momentul intrarii acestui soi in competitia de calitate cu celelalte soiuri existente la acea data in Romania. Desigur, la raspandirea rapida a acestui soi in alte podgorii ale Romaniei au contribuit din plin insusirile si caracteristicile valoroase pe care le are, de la vita-de-vie ca planta si pana la vinul obtinut. Astfel, insusirea soiului Feteasca regala de a se adapta la diferitele conditii de mediu a determinat in scurt timp (sapte decenii) sa fie cultivat in 130 de centre viticole, ce cuprind toate regiunile istorice ale Romaniei.

Daca insumam suprafetele cultivate cu acest soi, suprafata se apropie de 20.000 de hectare, fiind unul din primele cinci soiuri ce ocupa cele mai mari suprafete in tara noastra (Feteasca alba, Feteasca regala, Riesling italian, Cabernet Sauvignon si Merlot). Caracteristic este faptul ca productiile sunt in general constante.

Vinurile obtinute sunt vinuri echilibrate, de culoare alb-verzuie cu nuante galbui sau galben-verzuie, care, pe masura maturarii, peste 1-2 ani, trec in culoarea galben-pai sau chiar in galben-auriu. Vinurile de Feteasca regala au un grad alcoolic moderat ce oscileaza intre 10% pana la maximum 12,5% alcool in volum, iar aciditatea totala ridicata de care dispune (de 4,5 pana la 6,00 g/l exprimata in acid sulfuric) le confera o savoare cu totul aparte si o vioiciune caracteristica.

Fiind un soi semiaromat, vinul tanar degaja o aroma originala, eleganta, de tip floral, usor de recunoscut. Gustul placut, bine conturat, plin de finete, este usor acrisor, ce aduce parca cu cel al unui mar de vara. Datorita acestor calitati deosebite, vinurile obtinute din soiul Feteasca regala se recomanda a se consuma cand sunt tinere, adica in anul de productie, pentru a le simti din plin prospetimea, fructuozitatea si aroma.

Aceste vinuri se preteaza sa fie consumate la inceputul mesei ca aperitiv sau sa acompanieze mancaruri usoare pe baza de peste sau fructe de mare, branzeturi dulci (nefermentate) sau chiar fructe proaspete la sfarsitul mesei. In prezent, soiul romanesc Feteasca regala se intalneste cultivat si in tarile vecine cu Romania, ceea ce arata ca acest soi este recunoscut ca unul din soiurile valoroase romanesti.