Povestea cartilor

"Anticariat, cafea, racoritoare, monede, bancnote, carti postale..." Nu e un alt inceput pentru un nou "La mosi" scris de un Caragiale mereu contemporan cu noi, ci inceputul unei povesti de iubire ca-n vremurile de demult. Pe cand cartile aveau parfum si culoare si se deschideau imbatator cu arome de cafea si ceai sorbite bacovian langa o fereastra prin care se aude si se simte ploaia curgand... Si suntem in orasul lui Bacovia, orasul "cu amurguri violete".

INITIATIVA. "Povestea cartilor a inceput sa se scrie la inceputurile lumii, a cafelei cam tot pe-atunci. In timp, au inceput sa se rosteasca impreuna si asta am incercat noi sa facem aici, sa oprim timpul in loc." E povestea prescurtata a anticarului Vasilica Onisei (foto), care impreuna cu prietenul si asociatul lui a deschis "Cafeneaua literara" din Bacau. O atmosfera stranie, cu carti din alt veac, amestecata cu arome de cafea si jazz si multa liniste. Un fel de biblioteca in miniatura, din care poti pleca acasa cu cartile de care te-ai indragostit. Vederi vechi, picturi, gravuri de Marcel Chirnoaga, o pendula veche de 100 de ani si o lumina calda strecurata printre draperii, care te inspira la lectura. "Mult timp am avut aici o oferta, la o cafea primeai o carte cadou. Nimic nu e mai potrivit atunci cand simti aburul cald al cafelei decat sa rasfoiesti o carte. Si sa simti ca devine a ta. Sa-ti aduci aminte mai tarziu ca ai citit pasajul ala cand ai sorbit o gura de cafea. Si in felul asta cafeaua nu e niciodata la fel. Pentru ca o asociezi cu amintirile."

RARITATI. Anticarul ne asaza in fata alte si alte carti, sa le atingem si sa le rasfoim, editii rare, dinainte de anii 1900, o editie princeps a "Contelui de Monte Cristo", pe a carei foaie de titlu se vede scris "Paris, 1851", o "Calauza a cailor ferate romane - publicatiune oficiala", in care sunt prezentate orasele din acel timp, cu micile lor povesti.

Atmosfera de cafenea pariziana, de inceput de secol XX, eleganta, rafinata... "Aici am organizat adesea concursuri literare pentru liceeni, avand ca premii, bineinteles, carti. Si au fost cateva lucrari foarte bune la concursul de proza scurta. E un loc care, oricum, ii inspira. Le face placere sa vina aici, sa stea de vorba, sa asculte muzica... Nu e foarte mult spatiu, dar asta e bine, pentru ca se creeaza intimitate. Iar atunci cand se tin aici sedinte de cenaclu literar vine foarte multa lume si sunt foarte multi tineri."

COLECTII. Vederile vechi si monedele s-au strans intr-o colectie impresionanta. Aflam ca sunt colectionari care fac comenzi speciale, iar cartile valoroase ajung repede in colectiile particulare. Paginile vechi si ingalbenite "Paris, Librairie Hachette, Boulevard Saint-Germain, 79, 1884", vederile din Romania de odinioara, din vechiul Paris si din alte colturi ale lumii fac sa se teasa o stare aparte. Cafeaua si copertile vechi de carte miros a malurile Senei, o vezi pe Simone de Beauvoir asezandu-se la masa cu Bacovia si schimband insemnari si ganduri, mangai cu privirile rafturile de carti si atat. Caci cu cine s-ar fi insotit mai bine aroma de cafea decat cu pagina scrisa?!

UN COPIL INDRAGOSTIT DE LECTURA La "Cafeneaua literara" din Bacau am intalnit si un client mai putin obisnuit, care, chiar daca nu e un amator de cafea, e in schimb un mare iubitor de carte. Un baietel de vreo 7 anisori vine aici de cateva ori pe saptamana. Sta ore intregi si se uita la carti, alege, le rasfoieste, citeste... Nu se plictiseste deloc, pune intrebari, cauta anumite carti, este un cititor adevarat. Uneori citeste chiar aici, in anticariatul-cafenea, alteori isi cumpara carticelele. "Si el nu e singurul", ne marturiseste Vasilica Onisei. Ca el sunt multi dintre copiii din Bacau.