x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Timp liber Culinar Protectorul insectelor

Protectorul insectelor

de Simona Chiriac    |    10 Mai 2006   •   00:00
Protectorul insectelor
CALENDAR GASTRONOMIC
Deosebit de interesanta este sarbatoarea populara a lui Gherman. Nu e vorba de Patriarhul Constantinopolului, pomenit de Biserica Ortodoxa la data de 12 mai, ci de o divinitate populara ce s-a intamplat sa poarte acelasi nume. De ce cred ca este interesanta? Ei bine, batranii i-au uitat data la care se "tinea" odinioara. O explicatie posibila ar putea fi suprapunerea peste data sarbatoririi acestei divinitati locale a celei legate de pomenirea unui sfant ortodox, purtand acelasi nume. Cu timpul, nu a mai existat o concordanta intre "sarbatorit" si practicile populare rituale (magice) din aceasta zi. Sfantul Gherman, Patriarhul Constantinopolului, si-a pastrat ca data fixa de pomenire ziua de 12 mai, iar Ghermanul a ramas o sarbatoare mobila, "uitata".

Batranii isi mai aduc insa aminte de semnificatiile acestei divinitati populare. Despre Gherman se spune ca este patronul insectelor, al viermior si in general al tuturor daunatorilor care primejduiesc gradinile de zarzavat, pomii fructiferi, rasadurile cu flori sau culturile de pe camp. Pentru ca din cauza lui se produc foarte multe stricaciuni, gospodarii sunt foarte amarati ca au uitat ziua in care se "tinea" aceasta sarbatoare si nu o mai pot cinsti cum se cuvine, ca altadata, pentru a putea preveni distrugerile.

S-au pastrat insa cateva ritualuri ce amintesc foarte mult de vremurile de dinaintea aparitiei crestinismului pe aceste meleaguri. De exemplu, la miezul noptii, atunci cand toate practicile magice aveau efectul scontat, o femeie dezbracata alerga in jurul locului ce urma a fi protejat (gradina, livada sau teren agricol). Se credea ca in felul acesta viermii erau opriti la intrarea in "locul magic". In ziua Ghermanului nu se lucra, pentru a fi protejate vitele. La cea mai mica zgarietura, rana s-ar fi putut umple cu viermi. Femeile care aveau oi sau vite nu coseau, nu se spalau si nu se pieptanau, pentru a nu se strica branza. In aceasta perioada, ciobanii obisnuiesc si acum sa spele branza tinuta pana atunci la pastrare in butoaie.

10-16 MAI
  • 10 M Sf. Apostol Simon Zilotul; Cuviosii: Isihie Marturisitorul si Lavrentie
  • 11 J Sf. Sfintit Mucenic Mochie; Sfintii Metodie si Chiril, apostolii slavilor
  • 12 V †Sf. Mucenic Ioan Valahul; Sf. Epifanie, Arhiepiscopul Ciprului; Sf. Gherman, Patriarhul Constantinopolului
  • 13 S Sf. Mucenita Glicheria; Cuv. Serghie Marturisitorul
  • 14 D Sf. Mc. Isidor din Hios; Sf. Sfintit Mc.Terapont
  • 15 L Cuv. Pahomie cel Mare; Sf. Ahile, Ep. Larisei
  • 16 M Cuv. Teodor cel Sfintit; Sf. Mucenici: Isaachie, Simeon si Petru din Vlaherna
  • ×