Tara ceremonialului

Ast`zi kimonoul se poart` doar cu ocazia ceremoniilor

In cultura japoneza, orice forma de arta este descrisa ca o cale spirituala. Totul se petrece sub impresia ceremonialului magic, intr-un joc al comunicarii perfecte cu natura. Am putea incepe astfel prin a descrie in cateva cuvinte unul dintre cele mai mari festivaluri din Japonia, "Matsuri", ce se desfasoara pe toata perioada lunii iulie a fiecarui an. La Kyoto, in vechea capitala situata intre Tokyo si Osaka, unde se insira majestuos salba de temple shintoiste sau budiste, festivalul este atractiv prin targurile stradale individualizate prin culori stralucitoare, jocuri si dansuri cu masti terifiante. Mancarea japoneza traditionala de genul "Takoyaki", oua de caracatita batute, si "Tomorokoshi", spice de cereale prajite si stropite cu sos de soia, sau celebrii taitei "udon" fac deliciul multora dintre vizitatori. Iar ca o incununare a acestui spectacol se deruleaza pe strazile aglomerate carele traditionale japoneze, folosite special pentru parada… In spatiul unde se petrec cele mai frecvente cutremure, nimic parca nu tulbura ceea ce inaintasii au stabilit ca ar fi traseul ceremonial.

Astfel, istoria kimonourilor a reflectat de-a lungul timpului societatea si cultura unei anumite perioade. Astazi, o femeie poarta kimonoul cu ocazia ceremoniei date de implinirea varstei de 19 ani. Iar cu ocazia casatoriei, tanara pereche poarta, de asemenea, un kimono traditional.

Arta "origami" - arta impaturirii hartiei - o intalnim la japonezi inca din timpurile "Heian". Cu totii am auzit de "ikebana" sau de "gradinile japoneze".

Tara artelor martiale ii atrage pe cautatorii ardenti sa adopte una dintre cai pentru a li se dezvalui sinele si a ajunge la implinirea personala. Depasirea limitelor poate atrage in final starea de "bushin", treapta ultima a unui luptator, in care se pot dezvalui experientele miraculoase ale revelatiilor… Pentru ca apoi istoriile samurailor, aparute in secolul al VII-lea d.Hr., sa devina teme alese pentru multe dintre legendele si povestirile europenilor despre aceste tinuturi misterioase.

Si daca tot veni vorba despre legende, e bine sa facem amintita "Istoria clanului Heike", secolul al XII-lea. Unele dintre aceste povestiri au fost exploatate chiar de scolile de teatru traditional japonez "Kabuki" si "Nô"…

Dincolo de insiruirea povestilor miraculoase, aici, in patria artelor si ceremoniilor, exista si o arta gastronomica de exceptie. De aceea, fiecare aliment pare sa-si afle continut in energia imprimata de magia ceremoniilor. In Japonia, orezul este principalul fel de mancare. Grasimile saturate aproape ca lipsesc. In locul carnii este preferat pestele, fie el si fugu, pestele-otrava, dar cat de incitant e sa risti… mancand! Legumele au rolul cel mai important in alimentatie. Cele mai populare sunt: bambusul, vinetele, ciupercile, mustarul… Vinul obtinut din orez, sake, este o bautura specific japoneza. Se prefera o varietate de alimente, tocmai pentru a preveni bolile si pentru a asigura longevitatea. Mancarea va reflecta mereu anotimpul, estetica, traditia…

PESTE TERIYAKI

INGREDIENTE (4 persoane): 4 fileuri de peste (de aprox. 100-150 gr fiecare); • faina; • 2 linguri de ulei

Marinata: 3 linguri sos de soia; • 3 linguri sake (sau vin alb); • o lingura zahar; • o lingura praf de ghimbir

Sosul Teriyaki: o lingura zahar; • 3 linguri sake (sau vin alb); • o lingura sos de soia

PREPARARE: Se amesteca ingredientele pentru marinata. Intr-o farfurie intinsa se marineaza pestele pentru 30 de minute. Se scoate pestele si fiecare bucata se da prin faina. Pe foc potrivit se prajeste pestele timp de 2 minute pe fiecare parte. Se pune fiecare bucata pe cate o farfurie. Se toarna sosul fierbinte peste fiecare bucata de peste si se serveste cu garnitura de orez (fiert scazut) si muraturi in otet (telina, conopida).