Tradiţii şi preparate din Clisura Dunării

La Festivalul ProEtnica, sârbii au venit cu atractivele dansuri tradiţionale sârbeşti. Ansamblul de dans "Plavi Delija", condus de Radovan Iovanov, a impresionat prin costumele foarte colorate şi dansurile pline de viaţă.

În Clisura Dunării, regiunea aflată în sudul Banatului, trăieşte o importantă comunitate sârbească, a cărei vechime numără mai bine de 700 de ani. Tradiţiile, obiceiurile şi ritualurile sârbeşti nu diferă chiar atât de mult faţă de cele româneşti. Spre exemplu, în seara din ajunul Crăciunului se aprinde un trunchi de stejar tânăr - numit badnjak -, iar întreaga comunitate se adună în jurul focului, rememorând astfel evenimentele biblice. Similar, în tradiţia românească, în noaptea de Crăciun se pune în sobă un buştean ce este vegheat toată noaptea de cei ai casei ca să nu se stingă. A doua zi, cenuşa este împrăştiată în grădini pentru a rodi plantele.

Zestre culinară
Preparatele culinare sârbeşti se caracterizează printr-o aromă foarte puternică şi un gust care are puterea de a stârni simţurile. În căminele, dar şi în restaurantele cu specific sârbesc se prepară pljeskavica (sau pleşcaviţă, după cum este ea numită cu uşurinţă de gurmanzii români care au încercat-o), a cărei reţetă se aseamănă oarecum cu cea de mici sau de hamburger. Se foloseşte carne tocată de vită, care se amestecă bine cu ceapă tăiată mărunt şi călită în ulei, căţei de usturoi zdrobiţi şi condimente. Cel mai adesea, sârbii presară boia de ardei dulce sau iute, sare, piper, dar uneori şi puţin praf de nucşoară. După ce se omogenizează compoziţia, se lasă în frigider cam o jumătate de oră, apoi se formează chiftele aplatizate. Se prăjesc în ulei sau se frig pe grătar şi se servesc cu muştar sau sos de roşii, alături de garnituri din cartofi sau orez.

Pilaful sârbesc a devenit atât de popular, încât se pregăteşte foarte des în bucătăriile din întreaga ţară. Calităţile acestui preparat sunt gustul picant şi aspectul foarte plăcut. În afară de orez se folosesc legume de sezon (ciuperci, ardei gras, roşii, morcov, ceapă), astfel încât să fie prezente cât mai multe culori. După ce se călesc legumele într-o tigaie, se adaugă orezul, se acoperă cu apă şi se lasă să fiarbă. Se condimentează cu sare, piper, boia de ardei, cimbru, apoi se pun roşii tocate mărunt şi usturoi presat. Se mai toarnă apă, dacă este necesar. Se serveşte alături de un pahar cu şliboviţă (rachiu sârbesc).

Fasole cu cârnaţi
Ingrediente: 100 g ceapă, 100 g ardei gras, 100 g morcovi, 250 g fasole, 150 ml ulei de floarea-soarelui, 6-8 cârnaţi, boia dulce, sare, piper, delikat.

Preparare: Mai întâi se încinge uleiul într-o tigaie şi se căleşte ceapa tocată. Când a început să se aurească se adaugă ardeii graşi tăiaţi cubuleţe şi morcovul tocat. Fasolea boabe, spălată în mai multe ape, se pune peste legume. Se toarnă 250 ml apă, se presară condimentele, apoi se amestecă foarte bine. Se lasă pe foc până când toate legumele sunt fierte, iar compoziţia a început să scadă. Cârnaţii se prăjesc pe grătar şi se aşază lângă fasole. Se pot servi cu murături sau salate acre.

Şliboviţă de foc
Fie că e vreme de sărbătoare sau o zi ca oricare alta, legea ospeţiei cere ca sârbii să-şi omenească invitaţii cu preparate de soi udate cu un păhărel de şliboviţă. Aceasta este de fapt un sortiment de rachiu foarte tare, obţinut din prune. Tehnologia nu s-a schimbat, gospodarii punând prune bine coapte în butoaie şi lăsându-le la fermentat. Se lasă la distilat, iar după câteva ore începe să curgă şliboviţa. Cel mai bine se păstrează în butoiaşe de lemn.

Carne la grătar în sos picant
Ingrediente: 250 g ceapă, 250 g ardei gras, 400 g roşii, 400 g ceafă de porc, boia dulce, sare, piper, delikat, ulei de floarea-soarelui.

Preparare: Ardeiul gras şi ceapa se curăţă, se spală şi se taie julien. Se încinge uleiul într-o tigaie şi se călesc ardeii şi ceapa, iar apoi se adaugă roşiile tăiate în cubuleţe. Se presară boia de ardei dulce, sare, piper şi delikat, amestecâdu-se foarte bine. La sfârşit se pune carnea de porc friptă pe grătar şi tăiată mărunt. Se amestecă, se lasă să se întrepătrundă aromele şi se serveşte. Fiind uşor acrişor, acest preparat nu este obligatoriu să fie însoţit de salate de murături sau de varză.

Zacuscă sârbească
Ingrediente: 250 g gogoşari, 200 g vinete, 100 ml ulei de floarea-soarelui, sare, piper şi delikat.

Preparare: Gogoşarii se opăresc, iar vinetele se coc pe grătar. După ce se curăţă bine de coajă, se toacă mărunt. Se încinge uleiul într-o tigaie şi se călesc vinetele şi gogoşarii, adăugându-se sarea, piperul şi delikatul. Dacă se doreşte ca zacusca să fie păstrată pentru iarnă, atunci trebuie adăugat conservant. Este ideală ca aperitiv, putând fi servită pe lipii sârbeşti, alături de un păhărel de şliboviţă.
(Preparate realizate la Taverna Sârbului, Bucureşti)