Vinul – cultură şi civilizaţie

Timişoara. Aprilie 2011. Timp de trei zile, 15, 16 şi 17, Centrul Regional de Afaceri din oraşul de pe Bega a fost gazda celei de-a VIII-a ediţii a Salonului Internaţional de Vinuri VINVEST. Forfotă, lume multă, producători, distribuitori, invitaţi, dar şi fete frumoase care-i ademeneau pe vizitatori să deguste din "vedetele salonului": sortimente de vinuri albe, roşii, roze, seci, demiseci sau seci. Evenimentul a reunit la standuri 25 de producători de vinuri din România precum Cramele Pancota, Domeniile Boieriu, Domeniile Nicoreşti,  Jidvei, Cotnari, Domeniile Sâmbureşti, Budureasca, Domeniile Tohani etc., dar şi vinuri din Republica Moldova şi Bulgaria. Oaspeţii salonului au fost iubitorii vinului, specialiştii în domeniu, dar şi oficialităţi. Mi­nistrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Valeriu Tabără, a fost şi el prezent la Timişoara în a doua zi a evenimentului.

Arome şi gusturi
Catalogat de specialişti drept unul dintre cele mai selecte evenimente de gen din România, de la Salon nu a lipsit maestrul bucatelor alese carismaticul chef Antonio Passarelli, care a pregătit meniuri speciale pe care le-a asortat, spre deliciul oaspeţilor prezenţi, cu vinurile expuse în cadrul Salonului. De asemenea, pe lângă vin, vizitatorii s-au putut bucura de bunătăţi tradiţionale precum virşli (un cârnat tradiţional din vestul ţării), pită, brânză, zacuscă, plăcinte etc.

"Salonul VINVEST promovează calitatea! De aceea e salon şi nu festival. Nimic nu este grobian! Salonul este un lucru elegant: este pahar, pentru că vinul are civilizaţie în consum, pentru că civilizaţie înseamnă pahar, temperatură, poveste şi informaţie, chiar asociere. Nu faptul că ai o sticlă şi ai alcool... – el nu este important, el este un element din compoziţie", ne-a declarat dr ing. Dorin Popa, prim-vicepreşedinte al Asociaţiei Degustătorilor Autorizaţi din România (ADAR). Domnia sa ne-a mai spus că vinul are peste 1.000 de componenţi, din care 15 sunt determinaţi fi­zico-chimic. Este vinul băutură? Este aliment? Este medicament? Sau poate e... ferment pentru spirit? Iată ce părere are Dorin Popa: "Cu pâine şi cu vin poţi trăi, pentru că pâinea este trupul, iar vinul este sufletul, după cum spunea Iisus. Hai să oferim eleganţă. Ideea nu este de a lua colebil după ce mâncăm, ci de a gusta puţin vin dintr-un pahar elegant. Paharul nu se umple, se pune un deget de vin, apoi se miroase – pentru că sunt 60.000 de mirosuri şi doar patru gusturi. Acolo este frumuseţea, acolo e povestea!".

Concurs
În cadrul Salonului VINVEST s-a desfăşurat şi Concursul Naţional de Vinuri şi Băuturi Alcoolice, ediţia a VI-a. Experţii au degustat 128 de probe de vin şi au reuşit cu greu să le departajeze. Juriul a avut o mi­siune destul de grea: în doar două zile au fost nevoiţi să jurizeze şi să decidă câştigătorii. Cele mai bune vinuri au primit medalii şi diplome. Vedetele incontestabile ale con­cursului au fost: Sauvignon Blanc din 2010, de la Recaş, Cabernet Sauvignon 2009, produs de Dealu Mare, alături de Jad – 28 de ani, de la Vincon Vrancea. Acestea sunt sortimentele de vin ce au primit Marea Medalie de Aur. După concurs, toate probele premiate au fost oferite spre degustare celor prezenţi în Salon. "Au fost vinuri foarte apro­piate, foarte frumoase în ge­neral, dar greu de departajat. Au fost foarte puţine excepţii triste şi multe bune. Evoluţia este ascendentă. Vinul trebuie să aducă bucurie: puţin şi bun, vinul înseamnă cultură şi civilizaţie, să ştim ce şi de ce. Vinul este singurul aliment cu memorie, ţine minte soiul de struguri, tehnologia, ceea ce ţine de oenolog şi, eventual, vârsta. Ideea este următoarea: vinul a făcut parte din patrimoniul de cultură şi civilizaţie al uma­nităţii. Avem 8.000 de ani de când suntem alături de el. Este singura relaţie materială a omului cu divinitatea. Şi atunci trebuie să avem altă abordare: vinul nu este băutură, el este cultură, aliment şi terapie. Asta trebuie să fie abordarea noastră! România, spunea Iorga, este o naţiune vitivinivolă. Are atâta istorie, încât este păcat să ne bucurăm de el numai noi şi de aceea trebuie să-l oferim şi altora. Acest Salon îşi propune a oferi cultura consumatorului care ar trebui să-şi ofere ca­litate. În momentul de faţă, vinul românesc este la nivelul de calitate al vinului european. Nu de mult, în Franţa, vinul românesc a câştigat titlul de Campion, adică cel mai bun vin din tot concursul. Începem să avem recunoaştere internaţională. Noi trebuie să învăţăm că avem vi­nuri din ce în ce mai bune, dar trebuie să ne informăm şi să le achiziţionăm", ne-a mai spus dr ing. Dorin Popa de la ADAR, preşedintele Concursului Naţional de Vinuri şi Băuturi Alcoolice.

Podgoriile Banatului
Sâmbătă seară, organizatorii Salonului VINVEST ne-au dus în vizită la Cramele Recaş. Istoria Recaşului se încadrează în istoria generală a Banatului. Oraşul este atestat documentar din anul 1359  şi apare sub numele de Rykas. Considerată a fi una dintre cele mai importante podgorii ale Banatului, aflată la 20 de kilometri depărtare de Timişoara, este atestată documentar de la 1447.  Astăzi există la Recaş aproximativ 900 hectare plantate cu viţă-de-vie care produc şi îmbuteliază vinuri roşii, albe şi roze, destinate atât pieţei interne, cât şi externe. De-a lungul timpului, vinurile produse aici au câştigat medalii la diferite competiţii naţionale şi internaţionale, culminând cu Marele Trofeu obţinut pentru cel mai bun vin alb sec la concursul Vinalies Internationales, ce a avut loc la începutul lunii martie la Paris.

O altă podgorie importantă a Banatului este Miniş-Măderat, si­tuată pe Dealurile Zarandului, nu departe de Arad. Între soiurile locale, cele mai apreciate se numără Mustoasa de Măderat, un vin alb de o fragranţă şi cu o strălucire aparte, şi Cadarca de Miniş, un vin roşu, puternic şi catifelat totodată, cele două fiind o marcă recognoscibilă a podgoriei.