Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În cele aproximativ trei luni de la lansarea ei, inițiativa a reușit să strângă aproape 300.000 de semnături, în condițiile în care are termen ca până la sfârșitul lunii septembrie a acestui an să adune un milion de semnături. Inițiativa, plecată din Italia, a reușit să strângă până acum un număr foarte mare de semnături și din România, 23.625 până ieri, dovadă că românii sunt din ce în ce mai interesați de calitatea alimentelor pe care le cumpără. Cele mai multe semnături în sprijinul demersului au venit până acum din Germania (67.680), Franța (55.695) și Italia (53.580). În esență, propunerea vizează ca toți consumatorii europeni să aibă acces la informații transparente despre alimentele pe care le cumpără și să fie îndeplinite așteptările lor în ceea ce privește standardele înalte de calitate și durabilitate. UE este una dintre cele mai mari zone de liber schimb din lume, cu o piață de aproximativ jumătate de miliard de utilizatori/consumatori.
„Solicităm ca originea tuturor produselor care intră pe piața comună să fie indicată în mod clar și explicit și ca aceste produse să îndeplinească standardele de mediu, sănătate și muncă aplicabile pe piața internă, pentru a proteja sănătatea consumatorilor și planeta”, spun inițiatorii. Pentru aceasta se propun o serie de modificări ale regulamentelor, printre care și Codul Vamal al Uniunii.
Ce propun inițiatorii
Pentru a reduce înșelătoriile alimentare, care dăunează fermierilor și consumatorilor, este nevoie de creșterea frecvenței și a minuțiozității controalelor asupra importurilor de alimente și furaje. Astfel de controale trebuie să fie eficiente în prevenirea riscurilor pentru sănătatea publică, protejarea intereselor consumatorilor și asigurarea echității în tranzacțiile comerciale.
Mai mult, pentru a garanta sănătatea publică și protecția consumatorilor, inițiatorii spun că este necesar să se aplice principiul reciprocității în relațiile comerciale cu țările terțe, să se asigure că toate produsele care intră în Uniune respectă standardele de mediu, sănătate și muncă care se aplică pe piața internă și interzice importurile de alimente procesate folosind substanțe și metode interzise în Europa, iar această interdicție ar urma să fie precizată în acordurile internaționale ale UE.
De asemenea, se cere indicarea obligatorie pe eticheta produsului a țării de origine sau a locului de proveniență în cazul în care neindicarea acestui lucru ar putea induce în eroare consumatorul cu privire la adevărata țară de origine sau locul de proveniență al alimentului. Acest lucru este obligatoriu și astăzi, conform articolului 26, alineatul (2), din Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 referitor la informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare, dar în practică indicarea originii se aplică numai atunci când este prevăzută în norme sectoriale specifice, se arată în demersul public.
România face cele mai puține controale
Deși la nivelul Uniunii Europene există o legislație clară pentru etichetarea produselor alimentare, se înregistrează încă foarte mari deficiențe. Controalele efectuate de statele membre se axează, în principal, pe verificarea informațiilor obligatorii, de exemplu dacă lista ingredientelor, alergenii și declarația nutrițională sunt lizibile și afișate în mod corespunzător. În schimb, controalele cu privire la informațiile voluntare sunt puține sau chiar inexistente, deși există o obligație generală de a verifica dacă aceste informații respectă legislația UE. În România, autoritățile ignoră obligativitatea controalelor privind corectitudinea etichetării, abandonând consumatorii la bunul plac al producătorilor. Alături de Ungaria, România este țara din UE care face cele mai puține controale, arată un raport al Curții de Conturi Europene care a vizat perioada 2011 - 2023. Federația Romalimenta, care grupează majoritatea asociațiilor și patronatelor din industria alimentară autohtonă, susține că aplicarea recomandărilor formulate în acest raport va pune o presiune suplimentară pe prețul produselor alimentare.
Citește pe Antena3.ro
Practici confuze și înșelătoare
Practicile de etichetare aflate în continuă evoluție ale întreprinderilor din sectorul alimentar (etichete, mențiuni, imagini, sloganuri publicitare etc.) accentuează complexitatea pentru consumatori, iar autoritățile statelor membre au evidențiat practici potențial confuze sau înșelătoare, arată raportul auditorilor europeni. De asemenea, nici normele și orientările UE nu asigură o bază suficient de clară pentru prevenirea acestora. De exemplu, întreprinderile din sectorul alimentar utilizează pe etichetele produselor și o multitudine de afirmații legate de mediu care, atunci când sunt nefondate, expun consumatorii la dezinformare ecologică. Consumatorii se confruntă totodată cu problema unui număr tot mai mare de etichete asupra cărora nici Comisia, nici statele membre selectate pentru audit nu au o imagine de ansamblu, mai precizează raportul citat.
Cum poate deveni o inițiativă cetățenească obiectul unui act normativ
Tratatul de la Lisabona privind constituirea UE, prevede că, la iniţiativa a cel puţin un milion de cetăţeni ai Uniunii, provenind dintr-un număr semnificativ de state membre, Comisiei Europene i se poate solicita să prezinte o propunere de act normativ comunitar într-un anumit domeniu. Ulterior parcurgerii procedurilor necesare de colectare a declaraţiilor de susţinere, de verificare/certificare a acestora de către autorităţile competente, organizatorii prezintă, în mod formal, propunerea de iniţiativă cetăţenească către Comisia Europeană. Aceasta are la dispoziţie 3 luni pentru a decide acţiunile pe care intenţionează să le întreprindă cu privire la propunerea respectivă. Vârsta minimă pentru susţinerea unei iniţiative cetăţeneşti a fost fixată la vârsta stabilită la nivel naţional pentru exercitarea dreptului de vot la alegerile pentru Parlamentul European.
