Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").
Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.
Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
DA, ACCEPT
Esente tari. Culegatorii din Oman
An de an, beduinii se îndreaptă către oazele care dau viaţă deşertului. În luna iunie, când căldura este din ce în ce mai puternică, curmalii au rod, iar fructele lor săţioase ostoiesc foamea şi setea.
Oamenii deşertului obişnuiesc chiar să spună despre curmali că au picioarele în apă şi fruntea în soare. Rădăcinile adânci extrag chiar şi cele mai mici picături de apă (pe plantaţii însă există un elaborat sistem subteran de transport al apei de la distanţe mari, numit "falaj", ce poate avea chiar şi 4.000 de ani vechime), în timp ce doar temperaturile ucigătoarea pot face curmalele dulci, cărnoase şi extrem de gustoase.
Dacă vei trece pragul casei unui beduin vei fi întâmpinat cu ceai dulce de mentă şi curmale proaspete. De altfel, o mână de curmale reprezintă hrana potrivită călătorilor prin deşert. În timpul Ramadanului, sărbătoare religioasă în care musulmanii nu mănâncă nimic până la asfinţitul soarelui, ziua se încheie tot cu aceste fructe servite cu lapte sau iaurt, considerate a avea un mare aport de energie.
Este nevoie de trudă pentru a culege curmalele. Nu e vorba doar de temperatură (ce poate ajunge chiar şi 50 de grade C), ci şi de înălţimea palmierilor, ce se avântă mai bine de 25 de metri către soare. Culegătorii folosesc o frânghie rezistentă pe care o petrec în jurul copacului pentru a urca ca pe o scară până în vârf. Se rup crengile subţiri încărcate de fructe (când sunt coapte pot avea culoarea roşie sau galbenă, în funcţie de sortiment), asemănătoare unor ghirlande împodobite. La umbra palmierilor, femeile desprind fruct după fruct (un singur palmier poate face în medie 40 kilograme de curmale), pentru ca imediat să fie împachetate sau procesate (de foarte multe ori, sâmburii sunt înlocuiţi cu migdale, nuci, fructe confiate sau brânză dulce), pornind într-o călătorie în jurul lumii.
Pentru a-şi păstra proprietăţile cât mai mult în timpul transportului, culegătorii din Oman au un sistem propriu. Imediat după ce au fost culese, curmalele se pun în vase foarte mari, puţin adânci (le-am putea asemui cu nişte tipsii de pe masa unui Gargantua), se adaugă apă şi se lasă să fiarbă, amestecând din când în când, timp de o oră. Se strecoară şi apoi se ţin la uscat în soare timp de cel mult trei zile.
Cel mai adesea, curmalele sunt folosite pentru prepararea şi ornarea prăjiturilor, a cremelor sau a îngheţatelor. În acelaşi timp însă, curmalele sunt excelente pentru obţinerea vinului (se pare că anticii egipteni zdrobeau curmalele şi apoi le lăsau la fermentat) sau a berii în unele ţări africane. Sunt considerate hrana ideală, fiind extrem de bogate în substanţe antioxidante, vitamine, minerale şi fibre.
În general, nimic nu se aruncă. Din sâmburi se poate obţine un ulei aromat folosit în industria cosmetică pentru obţinerea săpunului. Şi tot sâmburii, măcinaţi foarte mărunt, se transformă într-o făină suficient de săţioasă pentru a coace pâine în vremurile mai vitrege. Frunzele mai fragede ale curmalului sunt tocate şi adăugate în mâncăruri ca şi cum ar fi legume, iar trunchiurile palmierilor se scobesc şi se transformă în luntrii, într-o fantastică întâlnire între deşert şi mare.
Oamenii deşertului obişnuiesc chiar să spună despre curmali că au picioarele în apă şi fruntea în soare. Rădăcinile adânci extrag chiar şi cele mai mici picături de apă (pe plantaţii însă există un elaborat sistem subteran de transport al apei de la distanţe mari, numit "falaj", ce poate avea chiar şi 4.000 de ani vechime), în timp ce doar temperaturile ucigătoarea pot face curmalele dulci, cărnoase şi extrem de gustoase.
Dacă vei trece pragul casei unui beduin vei fi întâmpinat cu ceai dulce de mentă şi curmale proaspete. De altfel, o mână de curmale reprezintă hrana potrivită călătorilor prin deşert. În timpul Ramadanului, sărbătoare religioasă în care musulmanii nu mănâncă nimic până la asfinţitul soarelui, ziua se încheie tot cu aceste fructe servite cu lapte sau iaurt, considerate a avea un mare aport de energie.
Este nevoie de trudă pentru a culege curmalele. Nu e vorba doar de temperatură (ce poate ajunge chiar şi 50 de grade C), ci şi de înălţimea palmierilor, ce se avântă mai bine de 25 de metri către soare. Culegătorii folosesc o frânghie rezistentă pe care o petrec în jurul copacului pentru a urca ca pe o scară până în vârf. Se rup crengile subţiri încărcate de fructe (când sunt coapte pot avea culoarea roşie sau galbenă, în funcţie de sortiment), asemănătoare unor ghirlande împodobite. La umbra palmierilor, femeile desprind fruct după fruct (un singur palmier poate face în medie 40 kilograme de curmale), pentru ca imediat să fie împachetate sau procesate (de foarte multe ori, sâmburii sunt înlocuiţi cu migdale, nuci, fructe confiate sau brânză dulce), pornind într-o călătorie în jurul lumii.
Pentru a-şi păstra proprietăţile cât mai mult în timpul transportului, culegătorii din Oman au un sistem propriu. Imediat după ce au fost culese, curmalele se pun în vase foarte mari, puţin adânci (le-am putea asemui cu nişte tipsii de pe masa unui Gargantua), se adaugă apă şi se lasă să fiarbă, amestecând din când în când, timp de o oră. Se strecoară şi apoi se ţin la uscat în soare timp de cel mult trei zile.
Cel mai adesea, curmalele sunt folosite pentru prepararea şi ornarea prăjiturilor, a cremelor sau a îngheţatelor. În acelaşi timp însă, curmalele sunt excelente pentru obţinerea vinului (se pare că anticii egipteni zdrobeau curmalele şi apoi le lăsau la fermentat) sau a berii în unele ţări africane. Sunt considerate hrana ideală, fiind extrem de bogate în substanţe antioxidante, vitamine, minerale şi fibre.
În general, nimic nu se aruncă. Din sâmburi se poate obţine un ulei aromat folosit în industria cosmetică pentru obţinerea săpunului. Şi tot sâmburii, măcinaţi foarte mărunt, se transformă într-o făină suficient de săţioasă pentru a coace pâine în vremurile mai vitrege. Frunzele mai fragede ale curmalului sunt tocate şi adăugate în mâncăruri ca şi cum ar fi legume, iar trunchiurile palmierilor se scobesc şi se transformă în luntrii, într-o fantastică întâlnire între deşert şi mare.
Citeşte mai multe despre:
esenţe tari, Jurnalul de Weekend

Ştiri din .ro
PUBLICITATE
Rapperul american DMX a murit la vârsta de 50 de ani
Rapperul și actorul american DMX a murit la vârsta de 50 de ani, la cinci zile după ce a suferit un infarct, anunță BBC.
Cântărețul se afla la terapie intensivă și a murit alături de familia sa. Numele...
Inele cu pietre pentru o stare de bine

Radu Almăşan – Bosquito, apariţie rară la tv, la Te cunosc de undeva! „Când a apărut am avut un şoc!”

Liber la munte și la mare, de 1 Mai și de Paște
România se întoarce la normalitate înainte de data stabilită de Guvern. Hotelierii de pe Litoral și din zonele montane deja au rezervări pentru Ziua Muncii și pentru Paște. Chiar dacă se vor menține unele...
Șoferul de autobuz Radu Carbon merge în finala iUmor, sezonul 10

În sezonul 8 „#creativ”: tineri remarcabili, modeşti, sinceri, amuzanţi, plini de viaţă

Ofertele de cazare in Eforie Nord iti garanteaza o vacanta relaxanta pe litoral!

Idei de cadouri de „chirie nouă” la prețuri accesibile

Cea de-a opta ediție iUmor a fost lider de audiență
Cea de-a opta ediţie a celui mai nou sezon iUmor, difuzată miercuri seara, între orele 20.29 – 22.47, la Antena 1, a fost lider de audiență la nivelul publicul comercial din mediul urban.
Astfel, la nivelul...
”Străini în visul românesc”, o nouă serie de reportaje în exclusivitate la Observator 19.00, cu Alessandra Stoicescu

Acestia sunt cei mai eleganti pantofi din piele pentru dama!

Criterii după care ar trebui să alegi o centrală pe lemne în 2021

Chefi la cuțite, lider audiență pe toate segmentele de public. Chef Scărlătescu a câștigat un avantaj important la amuleta serii

Cristi Iacob, roast istoric la iUmor, astăzi, de la 20.30, la Antena 1

O investiție pentru viitor: tot ce trebuie să știi când cumperi o casă
Să fii proprietarul unei case îți oferă un sentiment de stabilitate, însă achiziționarea acesteia este unul dintre cele mai mari angajamente financiare pe care le faci în viață.
Piața imobiliară în...