Limba română: Ce înseamnă cuvântul „Venetic”

De cele mai multe ori, desemnează „străinul”, cel venit din altă parte, iar în multe regiuni are chiar o tentă ușor peiorativă. Hai să vedem de unde vine și ce a însemnat de-a lungul timpului.

Definiția din DEX

Conform DEX:

VENETÍC, -Ă, venetici, -ce, adjectiv și substantiv

1. Adj. Care vine din altă parte; străin.

2. S. m. și f. Persoană venită din altă parte, străin de loc.

Așadar, „venetic” desemnează o persoană care nu este originară din locul în care se află – un nou-venit, un străin.

Originea cuvântului

Cuvântul provine din latinescul „veneticus”, care însemna „venit de altundeva” sau „rătăcitor”. În unele surse, este asociat cu termenul „venire” (a veni). În română, sensul a rămas apropiat de originea sa: desemnează persoana venită din alt loc, care nu face parte din comunitatea locală.

Conotații culturale și istorice

• În satele românești tradiționale, „venetic” era cuvântul folosit pentru oricine nu era născut în sat. Era o etichetă care marca diferența între băștinași (cei din loc) și cei „veniți de aiurea”.

• Termenul putea avea o nuanță peiorativă, mai ales în comunitățile închise, unde nou-veniții erau priviți cu suspiciune.

• În literatura română, „venetic” apare frecvent pentru a sugera înstrăinarea, schimbarea sau ruptura de tradiție.

• În unele regiuni, a fost folosit și pentru a desemna italienii din Veneția (de unde și rădăcina „venet-”), dar acest sens este mai rar și istoric.

Exemple de utilizare

• „L-au privit ca pe un venetic, chiar dacă locuia acolo de ani buni.”

• „În sat, veneticii se integrează greu, mai ales dacă nu respectă tradițiile.”

• „Romanul lui Rebreanu surprinde conflictul dintre băștinași și venetici.”

Relevanța termenului astăzi

Deși este mai rar folosit în conversația de zi cu zi, „venetic” apare încă în:

• cărți de istorie și sociologie, pentru a explica migrațiile interne,

• articole de presă, mai ales când se discută despre urbanizare și „noii veniți” într-o comunitate,

• literatură, pentru a sublinia diferența dintre „omul locului” și cel „de aiurea”.

Astăzi, termenul are mai degrabă valoare culturală decât ofensatoare, dar în anumite contexte poate încă să sugereze o ușoară respingere a celui venit din altă parte.

Citește pe Antena3.ro

O ucraineancă dispărută în Italia a fost găsită în casa unui român. Tatiana a făcut o mărturie la care nimeni nu se aștepta