Folkul se luptă, deci există

Trei seri de fair-play muzical la Arad, cu public plătitor de bilet

Folkul a fost tratat cum se cuvine trei zile la Arad. Adrian Ivaniţchi, Dinu Olăraşu, Dan Iliescu, Emeric Set, Dan Vană, Maria Gheorghiu, Mircea Vintilă, Mircea Bodolan, Alina Manole, Poesis, Eugen Avram, Jul Baldovin, Raul Cârstea & Neculai Constantin, Vali Şerban & Hans Knall, Mircea Baniciu au intrat în hora festivalului şi au jucat cât i-a ţinut... vocea. Şi, credeţi-mă, i-a ţinut!

În prima seară, lângă Clubul Space din Ştrandul Neptun - unde poezia a fost bine primită - maneliştii se dădeau şi ei în concert live. Fiecare gen muzical se desfăşura în voie, după bunul plac al consumatorului - plătitor de bilet. Interesant este faptul că folkul se luptă pentru locul său pe piaţa muzicală. Deci, există! Iar reprezentanţii celor două tabere s-au respectat, fiecare în parte bucurându-se de prestaţia artiştilor. Ce minune! Dacă şi-n politică ar fi acest fair-play!

Dar să revenim la folkul nostru, cel de toate zilele de la Arad. Organizatorii (Casa de Cultură) au intitulat această ediţie a festivalului "Celor ce ne-au dat". Am mai salutat ideea arădenilor de a mulţumi, prin muzică şi poezie, celor care ne-au dat nume. Dan Iliescu a venit cu "Tata", iar Ma­ria Gheorghiu - cu "Adună-mi, mamă, umbra cu lopata" (pe versurile lui Miron Manega)... Puse una lângă alta, textele păreau a fi ale aceluiaşi cântec: "Mi-aduc aminte acum, de parcă ar fi fost ca ieri/ Şi primii paşi în viaţă, atunci când plângi, când ceri/ Cu chipul lui sever şi tonul vocii blând/ Zicea «Bărbaţii nu plâng», nu plâng./ Ştiam să trag la ţintă şi ştiam să patinez,/ Ştiam să meşteresc şi ştiam să desenez/ Mergeam pe bicicletă, privind 'naintea mea/ În spate era tata care ţinea de şa./ O, mama, atât de mult mi-e de dor de tata/ De parcă n-aş şti când mi-e dor,/ Că totu-i trecător"... "Adună-mi, mamă, umbra cu lopata/ Şi vars-o în grădină prin­tre crini,/ Să nu te vadă cerul când te-n­chini/ La umbra unui vis zdrobit cu roata.// Când ţi se umple perna de lumini/ Visează-ncet, să nu se scoale tata,/ Adună-mi, mamă, umbra cu lopata/ Şi vars-o în grădină printre crini.// Au tras în mine rudele şi gloata/ C-am desenat pe prispă zei străini,/ Nu da crezare, mamă, sunt lumini/ Din visul meu pe care arde roata./ Adună-mi, mamă, umbra cu lopata..."

Nu a fost vis, Mircea Vintilă a fost lord pe scena Clubului Space. A urcat încet, de la o piesă la alta, nu s-a spart, n-a călcat pe bombeu... chitara şi "când mă gândesc la viitor/ Mi-ar conveni să nu mai mor/ Şi să trăiesc nepăsător/ În glorie şi amor...". Pu­blicul l-a aplaudat frenetic, cu aceeaşi poftă de viaţă pe care Ciocu a degajat-o prin muzica sa. Mulţumim, Mircea Vintilă, cel care ne-a dat şi ne va da până în secolul XXII...

P.S. Dacă anul trecut s-a primit amendă pentru că festivalul s-a des­făşurat în aer liber şi a depăşit miezul nopţii,  anul acesta, la ora unu noap­tea, publicul a cântat în cor "Andrii Popa". Folkul să trăiască! În rest, numai de bine...


TOŢI PENTRU ZOIA
Joia trecută, la Festivalul folk de la Arad, ar fi trebuit să cânte şi Zoia Alecu. O problemă de sănătate severă a imobilizat-o însă la pat pentru 21 de zile (fractură de şold). Trist şi chiar dramatic. Ceea ce compensează suferinţele fizice ale artistei şi imposibilitatea de a se ridica din pat este reacţia cole­gilor. O reacţie minunată şi exemplară, care trebuie adusă la cunoş­tinţă, pentru a fi reeditată şi în alte situaţii, de toţi cei care sunt sau se pretind artişti. Miercuri, 12 mai, începând cu ora 20:30, la Gyuri's Pub, va avea loc un concert de solidaritate. Artiştii vor cânta fără onorarii şi toţi banii încasaţi din vânzarea biletelor vor fi pentru Zoia. Numele "contri­bua­bililor" la acest concert de prietenie sunt următoarele: Alina Manole, Doru Stănculescu & So­rin Minghiat, Mircea Vintilă, Tic Pe­troşel, Radu Captari, Horia Stoicanu, Eugen Avram, Gyuri Pascu. Autoarea acestei minunate ini­ţia­tive este Luminiţa Constantinescu.