Taina Sfântului Maslu pentru vindecare trupească și sufletească

Taina Sfântului Maslu vine de la Isus Hristos și este destinată oamenilor bolnavi, sufletește sau trupește. Numele tainei vine de la uleiul. „Maslo”, care în slavonă înseamnă „untdelemn”.

„Sănătatea este un dar de la Dumnezeu, nu un drept, iar acest dar trebuie păzit, îngrijit și sfințit. Dacă l-am pierdut, trebuie să-l căutăm cu multă credință și speranță”, spune Patriarhul Daniel.

Taina Sfântului Maslu

Momentul instituirii Sfântului Maslu coincide cu trimiterea apostolilor la propovăduire, când Mântuitorul spune că cei ce vor crede, în numele Său, „demoni vor izgoni, în limbi noi vor grăi, șerpi vor lua în mână şi chiar ceva dătător de moarte de vor bea nu-i va vătăma, peste cei bolnavi îşi vor pune mâinile şi se vor face sănătoşi” (Marcu 16:16-17).

Practica este confirmată încă din epoca apostolică: „Este cineva bolnav între voi? Să cheme preoţii Bisericii şi să se roage pentru el, ungându-l cu untdelemn, în numele Domnului”, scria Sfântul Apostol Iacov în epistola sa (5:14).

Maslul nu urmărește doar vindecarea bolilor trupești, ci și iertarea păcatelor, astfel că taina se oficiază nu numai celui aflat pe patul de moarte, ci tuturor celor bolnavi și, chiar și celor sănătoși „pentru că, în fond, orice om este virtualmente bolnav și muritor”, potrivit lui Paul Evdokimov.

Ce trebuie să știi despre Maslu

În primul rând, ai nevoie de preoți. Sfântul Maslu se oficiază în sobor de 7 preoți. Se acceptă și mai puțin de 7, dar niciodată unul singur.

Anterior slujbei, cel bolnav este sfătuit să se spovedească. Maslul se poate oficia atât în biserică, cât și în casa celui suferind.

Conform Molitfelnicului, materiile necesare slujbei sunt: un vas cu făină de grâu, o candelă cu untdelemn curat, 7 bețișoare înfășurate cu vată pentru ungere și lumânări.

Taina Sfântului Maslu începe cu un canon, urmat de sfințirea untdelemnului – printr-o rugăciune care se repetă de șapte ori și de mai multe tropare. În continuare, se citesc 7 texte evanghelice precedate de fragmente din scrisorile apostolice și urmate de câte o rugăciune specială; după fiecare rugăciune, cel bolnav este miruit cu uleiul sfințit.

• În perioada primelor veacuri exista o strânsă legătură între ungerea bolnavilor și Euharistie, iar unele surse sugerează chiar că Maslul se oficia în cadrul Liturghiei?
• În unele locuri există obiceiul ca din untdelemnul și făina de la Maslu să se facă turte sau pâini pentru cel bolnav?
• Practica „deschiderii cărții” în cadrul Maslului este o inovație în contradicție cu tipicul bisericesc, interzisă și condamnată de Biserică?
• A existat în vechime o practică a „Maslului pentru morți”, combătută în secolul 13?
• Vindecarea fizică nu este scopul primar al Tainei Sfântului Maslu?
• În vechime se citeau texte evanghelice diferite pentru bărbați și femei?

„Vindecarea ultimă spre care țintește Taina Sfântului Maslu este restaurarea omului întreg și readucerea lui în starea de sănătate și de relație cu Dumnezeu și cu semenii. Dacă este dăruită vindecarea fizică, și ne rugăm pentru aceasta, atunci o primim cu recunoștință. Însă nu acesta este scopul primar al slujbei, căci toți cei ce sunt vindecați în cele din urmă iarăși se vor îmbolnăvi și vor muri, după cum și cei pe care Iisus i-a vindecat sau i-a înviat din morți au murit la un moment dat”, explică prof. Nicolae Chițescu.

„Scopul și efectul principal al vindecării este restaurarea omenirii căzute, bolnave și muritoare, și reașezarea ei în comuniune cu Hristos și cu Biserica, care este deja manifestarea Împărăției pe pământ”.

Alte slujbe pentru sănătate

Taina Sfântului Maslu nu este singura taină destinată vindecării. Tot spre vindecare trupească și sufletească se oferă Taina Sfintei Euharistii, centrul vieții sacramentale și spirituale a Bisericii, precum și Taina Sfintei Spovedanii.

De asemenea, Biserica are diverse rugăciuni pentru sănătate, adresate Mântuitorului și Născătoarei de Dumnezeu, sfinților tămăduitori și doctori fără de arginți, potrivit  basilica.ro.