Au copiii o copilarie?

Fondator si presedinte CA al Centrului de Sociologie Urbana si Regionala - CURS, domnul Dorel Abraham a comentat rezultatele sondajului.


Copiii Romaniei, cei care au varsta de pana la 14 ani, in numar de peste 3.600.000, reprezinta astazi aproape 17% din totalul populatiei. Teoretic ei se bucura de ceea ce se cheama varsta copilariei (urmata de cea a adolescentei) ca o etapa distincta de viata. Multi contemporani de-ai nostri nu stiu insa ca etapa de viata numita copilarie este o inventie a secolului XX, cand societatile dezvoltate au acordat prioritate socializarii copiilor intr-un mod diferit de cea a adultilor. Copiii se imbraca diferit, au tipuri de activitati specifice, incepand cu emisiunile Tv si terminand cu jocurile din gradinite si scoli etc. Exista ceea ce se cheama drepturi ale copilului incluse intr-o "Conventie ONU privind Drepturile Copilului", ratificata si de Romania in 1990. Pana in secolul XX copilul era vazut altfel. Copiii jucau un rol important in gospodarie si erau antrenati si in alte activitati pe piata fortei de munca. In esenta, copilul era un ajutor important in gospodarie indeplinind o functie economica. De altfel, cei din generatiile varstnice isi amintesc cu siguranta de activitatile in care erau antrenati cand erau copii, fie in ceea ce priveste cresterea animalelor, culegerea fructelor sau legumelor, adunatul fanului s.a.m.d. Multi dintre tinerii de astazi trebuie sa citeasca "Morometii" pentru a intelege care era rolul copilului in lumea satului romanesc. Nici cei din orase nu erau tratati altfel. Conform standardelor de azi, si ei erau exploatati chiar daca in prezent 33% dintre parintii copiilor sub 14 ani apreciaza ca acestia ii ajuta des la treburile gospodaresti, imaginea de ansamblu nu se schimba. De altfel, numai 11% dintre parinti cred ca cei mici ar avea dorinta "sa castige bani pe cont propriu".

In societatile moderne copilul este cel ajutat de familie. Adesea parintii fac totul, mergand uneori pana la sacrificii, pentru a asigura copilului un status superior. Se spune ca el trebuie iubit ca "lumina ochilor". Realizarile copiilor sunt vazute ca motive de mandrie si prestigiu pentru parinti, copiii devenind un simbol al statusului, iar succesul lor reprezinta recompensa pe care cei mai multi dintre parinti si-o doresc. Zicala ca cei mici trebuie sarutati numai in somn nu mai este considerata valabila nici in teorie, nici in practica.

Care sunt idolii copiilor? Parintii si copiii au idoli diferiti

S-a vazut in datele sondajului anterior, publicat in Editia de colectie a Jurnalului National din 16 mai 2005, ca idolii populatiei adulte a Romaniei se recruteaza cu precadere din randul oamenilor bogati, dintre cele mai cunoscute personalitati politice, sportive etc.

33% dintre parintii copiilor minori de astazi isi amintesc ca aveau si ei idoli in copilarie. Acestia erau in primul rand parintii sau unul dintre parinti, cel mai des mama, mari personalitati sportive (Nadia Comaneci, Gh. Hagi), invatatorul sau profesorul din scoala si unele vedete muzicale sau cinematografice (Michael Jackson, Elvis Presley, Angela Similea, Sergiu Nicolaescu etc.).

Circa 28% dintre parintii cu copii minori apreciaza ca stiu cine sunt idolii copiilor. Dincolo de faptul ca apar uneori idoli comuni legati de parinti (cel putin asa cred unii dintre parinti) si de fotbal (Mutu!), copiii minori de astazi au, in perceptia parintilor lor, idoli diferiti preluati din filme (telenovele) si desene animate. Acestia sunt Bianca, Adela Popescu, Spioanele, Tom si Jerry.

Au disparut, practic, din randul idolilor invatatorul sau profesorul, marele sportiv si starul muzical, lasand locul unor personaje artificiale, de telenovela. Nu este de mirare atat timp cat 4 din 10 parinti nu interzic copiilor sa vada anumite tipuri de filme, desi in medie un copil se uita la televizor circa 3 ore. Multi parinti nu vad efectele negative ale televiziunii. De altfel, cei mai multi parinti cred ca expresiile vulgare si cuvintele urate sunt invatate in primul rand de pe strada si de la scoala si numai 5% de la televizor.

Au copiii Romaniei o copilarie fericita?

Este greu de raspuns la o astfel de intrebare prin studiul direct al copiilor in varsta de pana la 14 ani. De regula, raspunsul vine din sondajele efectuate la nivelul populatiei adulte si mai ales al parintilor. Datele sondajului la care ne referim (parintii cu copii de pana la 14 ani reprezinta circa 27% din esantion) arata ca, din pacate, dincolo de situatia pozitiva, chiar fericita in care se afla majoritatea copiilor Romaniei, care se bucura de interesul si sprijinul parintilor care le satisfac cele mai multe dintre dorinte, exista si multi copii care se afla in situatia de a fi neglijati sau chiar abuzati de catre parinti, ca sa nu mai vorbim de frustrarile copiilor aflati in camine de ocrotire. Asadar, multi copii sunt in situatia de a avea o copilarie fericita, dar sunt destul de multi (semnificativ statistic cum spun sociologii) care nu se bucura de tratamentul necesar pentru a fi fericiti.

Sunt alarmante cifrele care indica abuzul (fizic, emotional, sexual si economic ) si neglijarea copilului (in domeniile hranirii, supravegherii, ingrijirii sanatatii, educatiei scolare etc.).

Bataia este rupta din rai

Desi numai 11% dintre parintii cu copii sub 14 ani sunt total de acord cu afirmatia "bataia este rupta din rai" este semnificativ procentul de numai 48% a celor care sunt in total dezacord cu aceasta afirmatie. Prin urmare, jumatate dintre parinti nu resping hotarat acest tip de abuz fizic.

In fapt, asa cum rezulta dintr-un sondaj efectuat de CURS pentru ANPCA si Banca Mondiala in anul 2000, bataia era practicata, chiar daca in cele mai multe cazuri cu mana, in 47% din gospodariile cu copii in intretinere, iar indicele de abuz fizic (avand consecinta vatamarea fizica actuala sau potentiala) era de 18%.

De altfel, asa cum rezulta din sondajul nostru, parintii cu copii de pana la 14 ani apreciaza ca bataia sau violenta fizica este prezenta in proportie de 38% printre cele mai frecvente agresiuni in familiile de astazi din Romania, dupa certurile intre parinti. Asadar, toleranta fata de abuzul fizic este inca mare in Romania, atat in urban, cat si in rural, dar este mai redusa in randul femeilor si a celor cu studii superioare. Abuzului fizic i se adauga cel psihologic sau emotional, prezent si el adesea in familiile cu copii, mai ales sub forma certurilor sau agresiunilor verbale.

Neglijarea copilului

In termeni psihosociologici neglijarea inseamna incapacitatea adultului de a asigura dezvoltarea copilului din punct de vedere fizic si psihic, al educatiei, atasamentului emotional, conditiilor adecvate de viata etc. Datele de sondaj arata ca in 19% din familiile cu copii se intampla "des" si "foarte des" sa nu poata cumpara copiilor bunurile necesare, ceea ce arata o forma de neglijare fizica, iar in 28% din cazuri se intampla "des" si "foarte des" sa nu poata cumpara copiilor alte lucruri (jucarii, carti) pe care copiii si le-ar dori sau pe care parintii ar vrea sa le ofere. Doar pentru o treime dintre parinti aceste lucruri nu s-au intamplat niciodata.

Proportia parintilor care nu-si duc copii sub 3 ani la control medical decat "foarte rar" sau "niciodata" ori nu stiu sa daspunda la o astfel de intrebare se situeaza intre 6% si 21%. Aceasta forma de neglijare fizica explica partial si rata mare a mortalitatii infantile in Romania.

De altfel, 7% dintre parinti (la care ar putea fi adaugati cei 3% care nu raspund) trateaza copilul in familie fara un control de specialitate atunci cand acesta da semne de boala.

O forma grava de neglijare este cea psihologica sau emotionala (tradusa adesea prin indiferenta si lipsa de afectiune a parintilor fata de copil), ea avand consecinte pe termen lung in ceea ce priveste formarea si dezvoltarea psihica.

Lipsa de afectiune rezulta din faptul ca in cazul a 10% dintre parinti se intampla "rar" sau "foarte rar" sa mangaie, sa laude sau sarute copilul. Insuficienta comunicare rezulta din faptul ca: 4 din 10 parinti cer "rar" sau "niciodata" parerea copilului cand iau decizii importante in familie; 34% ies "rar" sau "foarte rar" cu copilul la plimbare si 17% merg "rar" sau "foarte rar" cu copilul in vizita la rude sau prieteni.

Insuficienta supraveghere reiese din faptul ca: 30% dintre parinti nu stiu ce citesc copiii lor; 6% nu stiu cat timp si ce filme urmaresc la televizor, iar 19% nu au fost la scoala sa se intereseze de copiii lor deloc sau numai cand au fost chemati. Aceste cifre sunt totusi mai putin alarmante decat erau in 2000.

La polul opus se afla, totusi, majoritatea parintilor care acorda o atentie deosebita copiilor, unii dintre ei punand aceasta preocupare pe primul plan (19% petrecand peste 4 ore pe zi jucandu-se cu copiii). Mama este cea care ajuta mai mult copilul la lectii, se ocupa de educatia sa religioasa etc.

Cauzele neglijarii sau abuzului copilului in familie

In perceptia parintilor, pe primul loc al cauzelor pentru care copiii sunt neglijati sau abuzati in unele familii apare saracia, cu 35%. Nici nu este de mirare atat timp cat un sfert dintre parintii cu copii pana la 14 ani afirma ca li s-a intamplat "des" si "foarte des" sa ramana fara bani pentru cumparaturile sau cheltuielile zilnice. Pe locul doi apare comportamentul vicios legat de alcoolism, consum de droguri etc. al parintilor.

Numarul mare de copii nedoriti apare, in mod surprinzator la prima vedere, printre cauzele acestor fenomene de abuz si neglijare. Lipsa de informare sau educatia parintilor, cat si lipsa sprijinului statului pentru familiile cu probleme sunt si ele prezentate ca motive importante, ele fiind insa cele care, asa cum arata studiile de specialitate, ar putea fi rezolvate mai usor.

Incotro se indreapta copiii? Intre calculator si Dumnezeu

Perceptia parintilor este ca noua generatie a copiilor sub 14 ani se va orienta dominant spre calculator. Unii chiar vorbesc de "generatia computerizata".

De altfel, jumatate dintre copiii minori au acces in prezent, intr-o forma sau alta, la calculator. Mai mult cei din urban (63%) decat cei din rural (37%). Au acces mai mult la calculator copiii din Bucuresti, urmati de cei din Ardeal, Muntenia si Moldova.

Jucariile, visul oricarui copil din generatiile anterioare, sunt inlocuite de calculator. Parintii cred ca, daca ar trebui sa aleaga intre jucarii si computer, 65% dintre copii ar opta pentru computer si 19% pentru jucarii, 16% fiind proportia celor care nu stiu. Pe de alta parte, parintii apreciaza ca atitudinea copiilor minori fata de religie este de acceptare, in proportie de 84%, de indiferenta 9% si numai 1% de respingere.

Iata doua atitudini pozitive, aflate numai aparent in contradictie, si care in mod sigur vor structura evolutia acestei generatii in secolul XXI.

DOREL ABRAHAM, CARTE DE VIZITA

Fondator si presedinte CA al CURS; profesor asociat dr. al Facultatii de Sociologie din Universitatea Bucuresti, unde preda cursurile de Practica Sondajelor de Opinie si de Sociologie Urbana; vicepresedinte al Asociatiei Romane de Sociologie. EXPERIENTA PROFESIONALA: Coordonator din partea CURS a zeci de studii si sondaje de opinie realizate la nivel national si local, inclusiv a unor Barometre de Opinie pentru Fundatia SOROS sau Barometre ale Noii Europe pentru Centrul de Studii ale Politicii Publice din Glasgow. Specialist sau consultant in cadrul unor proiecte interne si internationale vizand coruptia, impactul reformei, protectia sociala, Atlasul Social al Romaniei, schimbarea opiniilor politice etc. PUBLICATII: Autor si coautor al unor volume precum "Introducere in Sociologia Urbana" (1991), "Puterea si mediul construit" (1992), "Relatiile interetnice in Romania" (1993), "Taranii si Noua Europa" (2004) etc. Peste 120 de studii in reviste si carti de specialitate din Romania si strainatate.

DATE DESPRE CERCETARE

Sondajul a fost realizat pe un esantion de 2.000 de subiecti cu varste de peste 15 ani, de catre Centrul de Sociologie Urbana si Regionala (CURS), in perioada 24-31 mai 2005. Interviurile s-au desfasurat la domiciliile subiectilor, eroarea maxima fiind de +/- 2,2% la o probabilitate de 0,95. Tipul esantionului este probabilist, selectie aleatoare a punctelor de esantionare si a subiectilor. In analiza prezentata s-a tinut cont de nivelul de educatie al respondentilor (studii: sub liceu, liceu, peste liceu), de categoriile de varsta (15-30 de ani, 31-55 de ani, 56 de ani si peste). De venitul gospodariei, media fiind de 7,8 milioane de lei pe fiecare gospodarie. S-a mai tinut cont de mediul rezidential al respondentilor (urban sau rural) si de regiunile in care domiciliaza (Est= Moldova: Vest= Transilvania, Banat, Crisana-Maramures; Sud=Oltenia, Muntenia, Dobrogea; Bucuresti).