Disputele din UE

In interiorul Uniunii exista dezbateri aprinse care tensioneaza relatiile dintre statele membre si blocheaza unele initiative.

Potrivit unui scenariu fantastic, Europa ar putea deveni un continent fantastic

Banii, proiectul Constitutiei, extinderea europeana, moneda euro sau imigrantii sunt teme care ii aduc fata in fata de foarte multe ori pe membrii Uniunii. Intr-o comunitate formata din 25 de state, in care fiecare incearca sa fie pe picior de egalitate cu vecinul, disputele, altfel inevitabile, s-au lasat chiar cu scantei.

DOCUMENTUL FUNDAMENTAL. Cele mai aprinse dezbateri au fost cele legate de proiectul Constitutiei Europene. Compromisul la care s-a ajuns, intr-un final, in iunie 2004 a fost extrem de greu de obtinut, iar rivalitatile din timpul negocierilor nu s-au stins inca. Polonia nu a uitat ca a fost nevoita sa renunte la puterea pe care ar fi avut-o in baza sistemului de votare anterior celui prevazut de Constitutie si nici ca a fost acuzata de state precum Germania, Franta sau Irlanda ca boicoteaza proiectul documentului fundamental al Uniunii.

Desi sapte dintre statele membre au ratificat deja documentul, disputele nu s-au incheiat. Tunurile sunt acum pe Franta si Marea Britanie, cele doua state unde referendumul privind Constitutia se anunta un esec. In special asupra Frantei, ai carei cetateni vor spune luna viitoare "Da" sau "Nu" Constitutiei, se fac mari presiuni pentru ca Guvernul sa intensifice campania de promovare a documentului si sa smulga "Da"-ul cetatenilor.

FINANTELE. Banii reprezinta un alt punct important pe agenda disputelor europene. Este vorba despre subventiile pe care Bruxellesul le acorda statelor membre si care au inceput sa-i nemultumeasca pe marii contribuabili ai Uniunii. In frunte cu Germania si Olanda, ei refuza sa mai verse bani intr-o vistierie din care grosul ajunge la tari a caror dezvoltare economica este rapida si ameninta sa puna in umbra tocmai economiile celor care ii finanteaza. Din discutia despre bani deriva si cea privind moneda euro, pe care doar 12 dintre cele 25 de state membre au adoptat-o.

MUNCITORII STRAINI. Europenii nu reusesc sa se puna de acord nici asupra problemei imigrantilor. Din acest punct de vedere, "scindarea" dintre noii si vechii membri ai Uniunii este foarte clara. In timp ce muncitorii din statele care au aderat in 2004 nu stiu cum sa ajunga mai repede la lucru in spatiul comunitar, membrii cu vechime incearca din rasputeri sa isi protejeze piata muncii de asa-numita "invazie" a esticilor. Buni la toate, educati si cu pretentii financiare mult inferioare fata de cele ale vesticilor, ei se anunta drept achizitii foarte rentabile pentru angajatorii straini, fapt ce starneste nemultumirea celor 15.

TURCIA DEZBINA STATELE MEMBRE

Turcia a obtinut o data de incepere a negocierilor (octombrie 2005) la cinci ani dupa primirea statutului de candidat. Initial, cei favorabili aderarii Turciei puteau fi numarati pe degete, dar balanta s-a mai echilibrat in ultimii ani. Cea mai importanta rasturnare de situatie este faptul ca Germania a reusit sa-si atraga de partea sa Franta, aliatul traditional in UE, si a convins-o sa sustina candidatura statului musulman. Cu toate acestea, parerile raman foarte impartite, si atat tabara pro, cat si cea contra au motive cat se poate de serioase. Europenii care nu vor sa primeasca Turcia in club invoca problemele sale economice, nerespectarea drepturilor omului, discriminarea femeilor si toate neajunsurile unui stat traditionalist musulman, cum era, pana nu demult. Sustinatorii Turciei sunt de parere ca, indiferent de neajunsurile sale, aceasta tara nu trebuie abandonata la periferia Europei.