Teiul si canicula

"Iarna nu este ca vara", spunea presedintele nostru, al tuturor, pe vremea cand era primar al Capitalei, justificand astfel neputinta in fata viscolului.

"Iarna nu este ca vara", spunea presedintele nostru, al tuturor, pe vremea cand era primar al Capitalei, justificand astfel neputinta in fata viscolului.

Dar ultimii ani ne-au demonstrat ca, rand pe rand, toate anotimpurile ne devin ostile, primavara si toamna apele ne iau casele, iarna inghetam pe sosele, iar vara ne topim o data cu asfaltul. Climatologii spun ca toate acestea se intampla deoarece clima planetei isi cauta, intr-un ritm foarte alert, un nou fagas de evolutie, iar noi si activitatile noastre suntem principala cauza a accelerarii unor procese care in mod natural ar fi fost infinit mai lente.

EFECTE. In primavara anului 2003, cu ocazia Zilei Mondiale a Meteorologiei, presedintele de atunci al Organizatiei Meteorologice Mondiale, profesorul Godwin O.P. Obasi spunea: "Pericolul iminent pentru omenire este legat de variabilitatea crescanda in intensitate si frecventa a furtunilor si a altor fenomene extreme legate de vreme si clima, cum ar fi inundatiile si secetele, valurile de caldura din zonele urbane importante si impactul cresterii nivelului marii in zonele joase de coasta". Supusa la aceste incercari, omenirea nu va disparea, dar va avea mult de suferit.

In ultimele zile, ne-am luptat cu canicula. Temperaturile nu au fost fara precedent, dar umiditatea deosebit de mare a aerului a facut caldura insuportabila. Vorbim despre canicula cand temperatura aerului depaseste 35 de grade, la umbra, in adapostul meteorologic. Sigur ca mai jos, la nivelul picioarelor noastre, temperatura este mai ridicata, pe la 45-50 de grade, pentru ca radiatia solara incalzeste la inceput solul, care la randul lui incalzeste straturile invecinate de aer, apoi caldura se propaga, treptat, in sus. In plus, temperatura variaza de la un punct la altul, depinzand de nenumarati factori. Daca auzim la radio ca temperatura minima va fi de 18-20 de grade, dupa o zi cu maxime de 35-37 de grade, inseamna ca, de fapt, din 24 de ore, aproximativ 20 de ore vor fi cu temperaturi de peste 25 de grade. Are importanta, desigur, si numarul de zile consecutive cu temperaturi foarte ridicate. Organismul nostru rezista eroic la inceput, dar treptat, transpiratia excesiva ne slabeste, de aceea chiar trebuie sa facem ce spun medicii, sa bem cat mai multe lichide, sa ne alimentam corespunzator.

SENZATIONALUL. N-am fost singurii europeni incercati anul acesta de canicula, caldura lovind, in iunie si iulie, tarile din vestul si centrul continentului. Goana dupa senzational ne face sa monitorizam din ce in ce mai atent evolutiile meteo, totusi canicula sfarsitului de iulie din Romania paleste in fata tragediei prin care au trecut tarile occidentale in vara lui 2003, cand mii de oameni, in general bolnavi si varstnici, i-au cazut victime. Specialistii au vorbit atunci despre o deplasare spre nord a Ecuatorului meteorologic, ceea ce inseamna ca, timp de vreo doua luni, Europa de Vest si Centrala a avut un climat tropical. Scenariile modificarilor climatice sunt complexe, iar lumea stiintifica este impartita, climatologii avand viziuni diferite asupra viitorului apropiat sau mai indepartat. Natura a aratat, totusi, de nenumarate ori deja, ca poate deveni un dusman caruia nu suntem, cel putin deocamdata, capabili sa ii facem fata. Ce ne ramane atunci de facut? Probabil, trebuie sa-i aratam mai mult respect. Probabil ca trebuie sa ne gandim de doua ori cand taiem, cand rupem, cand murdarim, cand stricam, cand distrugem. Cand poluam pamantul, aerul si marea. Probabil ca trebuie sa devenim mai responsabili si mai solidari.

Scriu aceste randuri la umbra teiului din fata geamului, tei care a supravietuit cu greu, de-a lungul anilor, dorintei vecinilor de a avea o vedere panoramica asupra cartierului. Ma uit la teiul meu si ma gandesc la confratii lui, fara numar, disparuti din peisajul patriei. La umbra lor multi dintre noi si-ar fi gasit alinare in zilele caniculare...

TEMPERATURA AERULUI A CRESCUT Intre anii 1901 si 2000, in urma masuratorilor realizate la 14 statii meteo, s-a constatat o incalzire de 0,3Ă°C pe tara, mai pronuntata in jumatatea estica a teritoriului nostru, unde s-au inregistrat 0,8 grade in plus la statiile Bucuresti-Filaret, Constanta si Roman. In regiunea intracarpatica, diferenta de temperatura a fos considerata nesemnificativa, la statia din Baia Mare inregistrandu-se 0,7Ă°C, ca efect al poluarii. Din punct de vedere sezonier, iarna si vara s-au constatat incalziri semnificative, cea mai pronuntata fiind la Bucuresti-Filaret, cu 1,9Ă°C. Toamna, racirea a fost semnificativa in vestul tarii. PRECIPITATII ABUNDENTE IN SUD Intre anii 1901 si 2000 s-a observat o tendinta de scadere a cantitatilor anuale, cu preponderenta in centrul tarii. Intre 1962 si 2000 meteorologii au constatat o descrestere a cantitatilor anuale de precipitatii, mai pronuntata in jumatatea sudica a Romaniei. In acelasi timp, s-a inregistrat o crestere in nord-vestul si nord-estul tarii. Din punct de vedere sezonier, in timpul sezonului rece, precipitatiile au scazut in majoritatea regiunilor, in special in sud si vest. Primavara si vara s-a constatat o tendinta cu caracter regional, iar toamna cantitatea de precipitatii a crescut in nord-est, sud-est si nord-vest. In restul teritoriului a scazut. EPOCA ZILELOR TROPICALE Ca urmare a incalzirii globale se pot mentiona urmatoarele efecte: cresterea frecventei zilelor tropicale, descresterea frecventei zilelor de iarna, cresterea semnificativa in toata tara a mediei temperaturii minime din timpul verii si cresterea mediei temperaturii maxime in timpul iernii si verii (pana la 2Ă°C in sudul si sud-estul teritoriului nostru). In sezonul rece s-a observat scaderea semnificativa a grosimii stratului de zapada in nord-estul si vestul tarii. De asemenea, au fost constatate cresteri pe arii extinse in frecventa anuala a fenomenelor atmosferice din sezonul rece (bruma, polei si chiciura). (Dana Purgaru)