x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Vechiul site Old site Arhiva Jurnalul Arhiva Jurnalul Clipe de viaţă relevante

Clipe de viaţă relevante

de Loreta Popa    |    27 Ian 2008   •   00:00
Clipe de viaţă relevante
Sursa foto: Foto din arhiva personală/

Şi actor, şi regizor, şi profesor... S-a jucat cu vocea, cu trupul, cu publicul. S-a jucat poetic şi drastic, trist şi co­mic. Grigore Gonţa a împli­nit de curând 70 de ani de viaţă şi 45 de ani de respirat teatru...

Şi actor, şi regizor, şi profesor... S-a jucat cu vocea, cu trupul, cu publicul. S-a jucat poetic şi drastic, trist şi co­mic. Grigore Gonţa a împli­nit de curând 70 de ani de viaţă şi 45 de ani de respirat teatru...

Talent, inteligenţă, energie, temperament şi o pasiune devoratoare pentru teatru. Toate aceste calităţi se regăseau într-un tinerel firav, mărunţel, care debuta în anii ’60 atât pe scenă, cât şi pe micile ecrane. Nu avea nimic din fizicul lui Florin Piersic, alături de care a jucat în “Visul unei nopţi de iarnă” de Tudor Muşatescu, dar cu­cerea publicul prin adevărul, forţa şi farmecul personajelor pe care le întruchipa. Grigore Gonţa s-a născut la 23 ianuarie 1938 la Bu­cureşti şi a absolvit IATC, pr­o­mo­ţia 1963. Actor, regizor, director ge­neral al mai multor teatre, ac­tual­mente pensionar şi directorul com­paniei Teatrul Meu, Grigore Gon­ţa trăieşte sentimentul de bu­cu­rie că sălile de teatru sunt pline, că noua generaţie de interpreţi atrage, în armonie cu cei con­sa­craţi, o nouă generaţie de spectatori care ia contact astfel cu arta ade­vărată, slujită cu talent şi cre­dinţă.

 

GENEROZITATE. Cu o plăcere contagioasă a comunicării şi o prezenţă energică, licenţiat în actorie şi regie în 1963, inter­pre­tând roluri importante pe scenă şi pe ecran, cu multe spectacole reali­zate ca regizor, Grigore Gonţa e în­­drăgostit de teatru, trăieşte tea­tru cu simţurile. Scena trăieşte din provocare, din experiment, iar cu­rajul de a prezenta un spectacol in­teresant nu poate fi trecut cu ve­de­rea. Ca regizor, Grigore Gonţa a lu­crat mereu modern şi original. Da­torită lui, imaginaţia publicului a fost mereu pusă să lucreze. A fost o prezenţă discretă, care nu a do­rit să vorbească cu presa, însă a strălucit pe scenă, dăruindu-i un aer aparte, în care se simt cultura şi talentul subtil. Grigore Gonţa a fost deopotrivă regizor şi actor, tră­ind din cuvinte rostite pe scenă, din încurcături şi limpeziri ale as­cunselor poveşti de dragoste sau de orice fel. Grigore Gonţa a avut con­vingerea că regia îi este mai aproape de suflet, pentru că impor­tan­ţa unui regizor intervine în mo­mentul în care trebuie să înţelegi nu doar textul, ci şi actorii şi ceea ce se întâmplă în sufletul lor în momentul în care sunt puşi să ros­teas­că texte, cuvinte. Montarea lui cu “Take, Ianke şi Cadâr” s-a bucurat de mare succes, iar trioul Be­ligan-Dinică-Moraru a fost dirijat atât de bine, încât a şters praful de pe această piesă de incontes­ta­bilă actualitate, dăruind specta­to­rilor un cald mesaj de generozita­te umană. A transformat totul într-o întâlnire fericită, cu ajutorul unei echipe bine sudate şi a stors din fiecare rolişor cât s-a putut, a în­lă­tu­rat pasajele melodramatice din text care lungeau spectacolul, ris­când să plictisească publicul. Dar nici “Numele trandafirului”, “Crimă pentru pământ”, “Iubire” sau “O scrisoare pierdută” nu te lasă indiferent. Grigore Gonţa este că­sătorit cu actriţa Eugenia Maci şi au împreună o fată, pe nume Daria.

×