x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Vechiul site Old site Arhiva Jurnalul Arhiva Jurnalul Condimentele, hrană şi leac

Condimentele, hrană şi leac

de Simona Chiriac    |    10 Sep 2009   •   00:00
Condimentele, hrană şi leac

Europenii care gustă pentru prima dată preparatele indiene au senzaţia că niciodată până atunci lumea nu a fost mai colorată, gusturile mai intense şi aromele mai năucitoare. Şi asta pentru că la baza bucătăriei indiene stau condimentele, presărate în mâncăruri cu precizie, excat în cantitatea potrivită.



Nu trebuie uitat că există o mare legătură între medicina tradiţională şi arta culinară indiene. Aşa se face că majoritatea condimentelor, mirodeniilor şi ierburilor aromate au şi proprietăţi curative.

Curry, acest condiment care dă un gust cu totul aparte oricărui preparat, este de fapt un amestec de mai multe plante, a cărei reţetă diferă de la o familie la alta (un oaspete într-un cămin indian va avea mereu parte de surprize savuroase!). Una dintre cele mai vechi reţete cuprinde nu mai puţin de 20 de condimente, chimenul, ardeiul iute şi seminţele de coriandru fiind unele dintre ele. Toate condimentele se prăjeau şi apoi erau gata de a schimba gustul mâncărurilor. De foarte multe ori, pentru a scăpa de răceală, locuitorii din India prepară pur şi simplu un curry foarte concentrat.

VARIETATE
Garam masala este o combinaţie de condimente care dă originalitate preparatelor. Se prepară în casă, într-o cantitate mai mare, putând fi întâlnit însă şi în magazinele din întreaga lume. O vorbă spune că există tot atâtea tipuri de garam masala câte familii trăiesc în India. Reţeta de bază include trei linguri de piper negru măcinat, o lingură de chimen, câte o linguriţă de scorţişoară şi cuişoare, două linguriţe de cardamom, trei linguri de coriandru, o linguriţă şi jumătate de nucşoară. Se amestecă foarte bine ingredientele măcinate mărunt şi răsfăţul poate începe!

Şofranul, unul dintre cele mai preţioase condimente din întreaga lume, este nelipsit în bucătăria indiană, atât sub formă de firişoare, cât şi măcinat. Înainte de folosire se presară în apă pentru a-şi lăsa culoarea. Curcuma înlocuieşte cu succesc culoarea portocalie a şofranului, dar nu are însă aceleaşi calităţi. Tamarindul se foloseşte sub formă de pastă cu o consistenţă mai uscată, motiv pentru care se lasă pentru un timp la înmuiat. În acelaşi timp, este un bun digestiv.

NU DOAR ALIMENT
Ghee se obţine atunci când untul se lasă să se topească într-un vas până când apa se evaporă, iar grăsimea se depune pe fund. Se strecoară de câteva ori şi se pune în borcane, putându-se păstra timp îndelungat, fără a fi lăsat la rece. Este nelipsit în bucătărie, înlocuind cu succes uleiul sau untul, tocmai datorită proprietăţilor sale. Are un conţinut redus de grăsimi, se digeră uşor, arde mai greu (aşa că pot fi evitate situaţiile în care mâncarea se lipeşte de tigaie!).

De asemenea, cei care consumă ghee se bucură de un echilibru mintal, de sănătate, dar şi de... frumuseţe (orice preparat care conţine ghee, odată savurat, va aduce atât bucurie, cât şi o piele strălucitoare). Şi nu în ultimul rând, ghee este folosit în cadrul ritualurilor religioase.





Paan
În Mumbai, dar şi în alte locuri din India, după fiecare masă se aduc frunze verzi de betel (un arbust de piper specific Indiei), stropite cu suc de lămâie şi presărate cu diverse condimente. Numite Paan, frunzele se mestecă, acţionând asupra stomacului ca un digestiv. În folclorul indian se crede că mirodeniile înfăşurate în frunze de betel au proprietăţi magice, făcându-le pe femei frumoase şi vindecând numeroase boli.


Nariyel
Acesta este numele indian al nucii de cocos, un fruct încărcat de simboluri. Nucile de cocos sunt sparte înainte de începerea ritualurilor, fiind considerate fructele zeului Ganesh. De asemenea, nu este neobişnuit ca cineva să primească în dar o nucă de cocos, considerându-se că aceasta aduce belşug unei case. Se foloseşte în prepararea mâncărurilor, dar are şi rol de medicament, persoanele aflate în convalescenţă având parte de lapte de cocos. Coaja era măcinată şi din ea se făceau alifii pentru arsuri sau un înlocuitor foarte bun pentru... pasta de dinţi.


Ghimbirul
În India, ghimbirul este cunoscut sub mai multe nume: aada, adrak, shunti, inji sau allam. Oricum l-am numi, fără el mâncarea indiană sau pur şi simplu ceaiul cu care sunt întâmpinaţi oaspeţii nu ar avea niciodată gustul acela exotic inconfundabil. Ghimbirul, conservat în zahăr, este un desert foarte popular, pe care îl vei întâlni oriunde în drumul tău. Pus la murat, adăugându-se suc de lămâie sau oţet, sare, dar şi ardei iute ca să ia gura foc, se consumă alături de preparate pe bază de carne sau orez.

Nu e doar gustos, are şi puteri vindecătoare. Zdrobit foarte bine şi transformat în pastă, se aplică în zona tâmplelor atunci când durerile de cap sunt puternice. Ghimbirul ras, adăugat în ceai, alungă răceala şi vindecă gâtul inflamat.

×