Pauză de cafea

În anul 1847, Mihail Kogălniceanu şi Costache Negruzzi au publicat o colec­ţie de 200 de reţete, ce au avut meritul să propună cele dintîi reţete din bucătăria românească.

În anul 1847, Mihail Kogălniceanu şi Costache Negruzzi au publicat o colec­ţie de 200 de reţete, ce au avut meritul să propună cele dintîi reţete din bucătăria românească. Negruzzi, într-un articol în presa vremii, critica în felul următor un ospăţ ce avusese loc la Iaşi: "După un borş polonez se servesc mîncăruri greceşti fierte cu verdeţuri ce plutesc în unt, apoi pilaful turcesc şi la sfîrşit fripturi cosmopolite". În a doua parte a se­co­lului al XIX-lea, deşi continuă influenţa bucătăriei apu­sene, unele dintre restaurantele vremii duc o bătălie tot mai puternică de re­considerare a gastronomiei ro­mâ­neşti. Restaurante­le care servesc cior­bă de burtă, sarma­lele şi prepa­ratele la gră­tar sînt tot mai solicitate, iar gos­po­di­nele vremii încep să colecţio­neze re­ţete de mîncare ro­mâ­nească. Deja la sfîrşitul primul război mondial reţetarul cu pre­parate ro­mâ­neşti devenise şi mai bogat, deoarece se înfăptuise Unirea, iar ­Ardealul venise şi el cu nenumărate reţete tradiţionale. Sîntem siguri că mai sînt încă o mulţime de reţete de prepa­rate româneşti, mai ales pe la sate, despre care nu ştim ma­re lucru. Noi încercăm, după puterile noastre, să vă adu­cem pe mesele de săr­bătoare sa­voa­rea preparatelor tradiţionale.