x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Vechiul site Old site Arhiva Jurnalul Arhiva Jurnalul Pauză de cafea

Pauză de cafea

de Simona Chiriac    |    01 Oct 2008   •   00:00

Călătoria în Thailanda a fost pentru mine o uşă deschisă către ceva ce nici măcar nu-mi închipuiam că există. Este foarte greu să încerci să descrii senzaţii, gesturi şi sentimente, despre care nu am nici o îndoială că mi-au schimbat felul de a relaţiona cu ceilalţi.



Călătoria în Thailanda a fost pentru mine o uşă deschisă către ceva ce nici măcar nu-mi închipuiam că există. Este foarte greu să încerci să descrii senzaţii, gesturi şi sentimente, despre care nu am nici o îndoială că mi-au schimbat felul de a relaţiona cu ceilalţi. Zâmbetul şi bunătatea necondiţionate sunt două dintre marile mele cuceriri. Închipuiţi-vă doar cât de liberi şi fericiţi vă puteţi simţi atunci când, mergând pe stradă, într-un oraş aglomerat, un suflet între alte opt milioane, eşti înconjurat numai de zâmbete şi priviri senine. Închipuiţi-vă apoi gestul cu care o bătrână, cu faţa străbătută de ani, te ia de mână şi te pofteşte să te aşezi în faţa ei. Este seară şi miroase a flori şi a fructe. Închizi ochii şi asculţi vocea înceată şi liniştitoare care incantează ceva ce nu înţelegi, dar de care nu ai cum să te temi, în timp ce îţi leagă la mână, cu un nod, o aţă albă. Nu poţi să întrebi nimic, pentru că ai rupe vraja. Zâmbeşti şi mulţumeşti din priviri. Afli mai târziu că acea sforicică subţire "cheamă" norocul şi fericirea să-ţi fie prieteni de drum. Oriunde ai merge…

×
Subiecte în articol: pauza de cafea