x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Vechiul site Old site Arhiva Jurnalul Arhiva Jurnalul Restaurarea, extrem de complicată!

Restaurarea, extrem de complicată!

de Luminita Ciobanu    |    03 Iul 2011   •   21:00
Restaurarea, extrem de complicată!

Aproape in fiecare oras din Romania se gasesc imobile cu va­loare istorica, aflate in prag de ­disparitie. Sunt cladiri care se ruineaza, pe zi ce trece, si au ajuns "sa-si traiasca" ultimele clipe.

Lipsa banilor necesari consolidarii, reabilitarii si res­taurarii, dar si indiferenta si reaua-vointa, duc aceste case la pieire. In unele cazuri, monumentele istorice se afla in proprietatea statului, care, fara fonduri suficiente, nu poate investi in reabilitare. Urmasii fostilor pro­prietari, care, in urma retrocedarii, au intrat in posesia imobilelor mostenite de la bunicii ori parintii lor, in unele circumstante, s-au trezit stapani peste o ruina, peste o constructie care se macina, pe zi ce trece. O casa, odinioara edificiu impozant, admirat de trecatori, traieste astazi o cumplita drama. Iar numarul acestor cladiri, aflate in impas, este imens. Cine trebuie sa le reabiliteze? Ce se intampla cu proprietarul rau-intentionat care asteapta ca imobilul sa se darame, sa poata valorifica terenul aflat in buricul targului? Ne-a raspuns la intrebari doamna Hegedüs Csilla, consilier personal al ministrului Culturii si Patrimoniului National: "Din punct de vedere al Legii monumentelor istorice – Legea 422/2001, cu toate modificarile ulterioare, este de datoria proprietarului sa-si intretina cladirea, daca nu, poate fi sanctionat. Problema nu este cu cat se sanctioneaza, ci este complexa! In cazul unei institutii de stat, care a primit o cla­dire monument istoric intr-o stare foarte degradata, probabil ca nici ea nu are fonduri pentru a o restaura. Insa o institutie a statului poate sa ceara bani de la bugetul statului, fie de la Ministerul Culturii si Patrimoniului National, fie din unitatea care o patroneaza. La fel, si bisericile pot sa ceara bani de la Ministerul Culturii, care are "Programul national de restaurare". Problema mai grava este cea a unor persoane fizice sau firme care sunt proprietari de monumente istorice! Aici vobim despre doua categorii: o categorie bine intentionata de proprietari si una rau intentionata. Hanul Solacolu este un exemplu foarte bun. Apartine unor persoane fizice care nu au bani pentru restaurarea lui. Au venit la Ministerul Culturii si ne-au cerut ajutorul. Noi am incercat sa sprijinim, informandu-le ca ar putea inchiria proprietatea, sa spunem, pe 20 de ani, pentru folosinta gratuita, chiriasul avand obligatia sa o restaureze si, dupa aceasta perioada, sa o predea in conditii bune. Asta ar putea fi o solutie, mai ales pentru imobilele care au fost retrocedate dupa lungi proceduri, ceea ce inseamna ca, timp de 10-15 ani, nimeni nu a stat in ele sau au stat ilegal fel de fel de persoane, care le-au distrus", spune doamna Hegedüs Csilla.

Reglementari
In privinta investitiilor pentru reabilitarea unui imobil aflat pe lista monumentelor istorice, consilierul ministrului Culturii a subliniat ca lucrurile sunt extrem de complicate, fiindca statul nu poate asigura finantarea daca respectiva cladire a fost retrocedata. "Daca, spre exemplu, unei persoane fizice i-a fost retrocedat un castel care este o ruina, iar restaurarea lui costa 10 milioane de euro, statul roman nu poate sa contribuie cu nimic la restaurarea acestor obiective, pentru ca sunt proprietate privata. Unii spun, sa faca bine si sa vanda, dar nimeni nu cumpara o ruina! Exista cazuri in care oamenii incearca, din resurse proprii sau cu imprumut de la banca, sa restaureze aceste imobile, dar acesta este un procent destul de mic dintre proprietari. Noi, in momentul de fata, putem ajuta persoanele fizice doar prin faptul ca ele nu platesc impozitul pe proprietate daca nu desfasoara activitati economice in acea incinta! Am fost, impreuna cu domnul ministru, in landul Bavaria, unde Institutul National al Patrimoniului de acolo, in clipa in care o persoana fizica si-a restaurat casa, sa spunem, in valoare de un milion de euro, primeste un voucher de la Institutul National al Patrimoniului si cu acel voucher merge la Administratia Financiara si i se scade din impozit, iar cand spun impozit ma refer la impozitul pe salarii, la impozitul pe veniturile globale, pe cladiri, toate impozitele pe care trebuie sa le plateasca statului, nu le mai plateste pe o perioada de 12 ani, depinzand de valoarea investitiei."

Consilierul ministrului Culturii a subliniat ca ministerul lucreaza actualmente la Codul Patrimoniului, prin care sa existe control, mai ales in situatii-limita. "Vrem sa introducem posibilitatea de a ajuta proprietarii, persoane fizice, prin cofinantarea lucrarilor de proiectare sau de executie. De asemenea, in cazul in care cineva, cu rea-intentie, lasa o cladire sa se prabuseasca, in acel caz se poate si ar trebui sa fie pedepsita persoana respectiva. In acest caz, in Codul Patrimoniului (care noi ne-am propus sa iasa pana la sfarsitul anului), vor fi prevazute si unele articole care dau dreptul de amenda si control, prevederi clare, incat directiile noastre judetene, inclusiv Directia Municipiului Bucuresti, intr-ade­var, sa poata merge pe teren si sa amendeze. Asta, probabil, va insemna un proces pe rolul instantei, asta, probabil, va insemna o perioada pana se incaseaza banii. Vor fi amendati, de asemenea, cei care lucreaza fara proiect de restaurare sau cu o firma neautorizata sa intervina la reabilitarea monumentelor istorice sau executa lucrari de proasta calitate, intre care si schimbarile de ferestre cu cele de plastic, tip termopan, care nu sunt avizate de Comisia Nationala a Monumentelor Istorice. In Croatia, fiecare persoana care are o afacere intr-un monument istoric plateste o taxa catre stat, din care se restaureaza alte monumente istorice. Si noi avem in Legea monumentelor istorice asa-numita taxa de timbru, dar la noi nimeni nu plateste aceasta taxa. In clipa in care are loc un eveniment in centrul istoric al oricarui oras, ar trebui sa se plateasca taxa de timbru. Tot la taxa de timbru a venit un procentaj din veniturile Loteriei, care nu mai vine. Daca ar fi platita dupa orice activitate economica, s-ar strange o suma importanta."

×