Marele Birlic a avut si un sfatuitor. Un impresar, care va sa zica. Era el popular, dar avea nevoie de putintica publicitate. Ca sa stie poporul unde sa-si vada artistul.

Am fost in vizita la domnul Gaby Michailescu, impresarul cu pricina. Am fost avertizata ca are 96 de ani, ca nu aude prea bine, ca este cam ursuz si ca are doi caini pe care ar fi bine sa-i tratez cu niste biscuiti pentru a intra fara probleme in curte. Detaliile trebuincioase le-am aflat de la domnul Valentin Ajder, cel care-l ajuta pe Gaby Michailescu sa scrie o carte despre Birlic. Pot spune ca eram pregatita, pe ici pe colo, prin partile esentiale, pentru intalnire. In cele din urma, s-a dovedit ca ma pregatisem debeaga... Am gasit imediat Strada Ing. Cristescu, am trecut de caini si am ajuns in curte. Am avut impresia ca nimerisem intr-o mahala de prin anii ’40, asa cum mi-o imaginam eu. O vecina m-a indrumat spre camaruta in care isi traia mocnit, la focul sobii, amintirile, Gaby Michailescu. M-am catarat pe o scara metalica, mancata de timp si lunga cat o zi de post. A fost o adevarata aventura sa ajung la usa impresarului lui Birlic. Mi-a deschis, m-a poftit inauntru, ca sa ma dea afara dupa cateva minute. "De ce ati venit domnisoara? Vreti sa va faceti nume pe spatele numelui meu?", mi-a intrebat foarte coerent Gaby Michailescu. Stia foarte bine de ce venisem. Vorbiseram la telefon si chiar domnia sa mi-a descris, foarte amabil, cum sa ajung la destinatie. "Uite aici, pe pat, statea la picioarele mele Maria Tanase. Dumneata nu stii cine sunt eu!". Au fost ultimele cuvinte pe care mi le-a adresat. Am incercat sa-i explic ca pentru Birlic ma aflam sub acoperisul sau, dar usa ma astepta larg deschisa. Pacat, dar varsta isi cere drepturile si nimeni nu i le poate contesta. Va prezentam cateva fragmente din volumul "Birlic" de Gaby Michailescu, in curs de aparitie la Editura Eikon: "La stabilirea lui in Bucuresti nu se prea uita nici o femeie la el... Singura care a deschis atunci ochii pe el a fost olteanca Angela Mateescu. S-a indurat de el si l-a luat de barbat. Mai inalta cu un cap ca el si subtire trestie, ca sa-i fie sergent-major la toate capriciile si viciile ce-l navaleau samavolnic: jocurile de noroc cu toatele, cursele de cai in intregime, trap, galop".

CE NOROC! "Devenindu-i impresar, intr-un ajun de trap, in pauza unei repetitii, ma ia deoparte si-mi graieste confidential: «Ai bani?». «Ce-i asta?», ii raspund intrigat. «Daca n-ai, fa rost, imprumuta-te de cat mai mult. Iti dau maine la trap un cal sigur castigator, sa te procopsesc!». «Ce cal?». «Secret. Ti-l voi spune la hipodrom, o data cu cursa». Sfarsita repetitia, intru cu el la Capsa. La o masa infuleca pateuri, unul dupa altul, astrul cantaretilor nostri de Opera, Goanga. Bucuros, ne pofteste la masa: «Bine ati venit!». Nu ne asezam bine si Birlic il ia in primire: «Bebe, ai bani?». «Cu ce ocazie?...». «Norocul tau, cursele de trap de maine. Am un cal sigur, pe care ti-l voi da pe fata, ca pe un as castigator...». «Mucles, sa nu se auda, ca nu mai da cota. Maine la camp». Ridicandu-ne sa-l conduc pe scumpul Grigore pana acasa - locuia un apartament deasupra Romartei din Calea Victoriei, colt cu Regala - , ne iese in drum, calcand sigur si apasat, Puiu Iancovescu. Dupa maini stranse, Birlic nu scapa sa-l asigure: «Nene Iancule, a dat norocul peste mata, ca ne-ai intalnit...». «Cu ce prilej?». «Ai bani?». «Sunt lefter sadea...». «Nu e nimica, jefuieste-o pe coana Tota de resurse. Maine la curse, la trap, iti dau un cal sigur castigator, sa te procopsesti pe viata». «Ce cal?». «Nu ti-l descopar pana maine, secret major!»".

BICIUSCA. "A doua zi, Birlic, la fel, ia in primire si pe alti prozeliti: George Vraca, Niculescu-Buzau, regizorul Ion Sahighian si pe Mateescu Chose... Apropiindu-se cursa a V-a, Birlic, destul de inflacarat, ne sopteste, pe rand, fiecaruia, procopseala cabalina: Biciusca! Birlic apare in fata tribunelor, pe linia de sosire, la potou, asteptand radios faimosul fructuos rezultat. Intr-adevar, Biciusca porneste in cap. Dar, dupa patruzeci de metri, inceteaza tromba si, tragand pe dreapta, se agata cu picioarele fruntase intr-un pom, sa-i ospateze cu aviditate frunzele... Rezultat infailibil: inselatul Birlic isi arde cativa pumni zdraveni in cap, gonind disperat spre iesire... Si ne-am indreptat spre centru toata gasca nepricopsita, fara sfant, cu tramvai clasa a II-a...

LICURICI IN NOAPTE. "Si pentru ca se mai intampla, iar norocul vine peste noapte, i-a fost dat sa castige trei austriece deodata. Olteanca sergent calare nu l-a mai altoit ca de obicei, l-a pupat binisor si dulce si i-a «umflat» banisorii... Precupeata, a achitat cumparand trei apartamente deodata si facandu-l din simplu turfist ghinionist, nabab proprietar! Al apartamentului in care locuiau, la etaj, peste drum de familia Darlau; al apartamentului din Calea Victoriei de la Romarta, pe care-l inchiriasera; si al celui din Strada Sperantei, intr-un bloc la parter. Dar... Angela se imbolnaveste grav. Birlic nu pregeta, vinde apartamentul din Calea Victoriei cu o suta de mii de lei ca sa plece la Paris, sa o salveze. Undele Senei si al lor clipocit nu se indura cu cea de pe Jii, care se stinge ca un licurici in noapte... Si viata isi continua meandrele printre oameni, ca el sa-i fericeasca, sa-i inveseleasca, desi Angela nu mai e langa el...".

"Nu pot afirma ca nu s-a uitat in ochii altei femei, fiind afemeiat din nascare. A placut femeilor datorita caldurei sale sufletesti si felului cum intelegea sa le inveseleasca, mult mai mult ca actorii prim-amorezi" Gaby Michailescu impresar

Valeria Nanci, femeia care la doar 24 de ani l-a cerut de barbat pe Grigore Vasiliu-Birlic, care avea 60 de ani "GRIGORE E MAI TANAR CA ORICE JUNE BERBANT" "Dupa un timp, in care viata impune suverana de-ale ei, intr-un turneu la Timisoara i se infatiseaza o juna actrita de la teatrul local, care, fatoasa, marinimoasa si smecheroasa, ii cade cu tronc... A plecat cu Nanci in gand. Diferenta de varsta catastrofala, ea 24 de ani, el peste 60. Incepe sa-mi perturbeze programarile. Rapus de dorul chipoasei Nanci de pe Bega, una-doua in avion, catre ochii de pacat si de smarald ai celei de origine germana. Felina, strangandu-i apropiat mana cu proaspata manichiura, ii marturiseste calina: «Mi-ar placea sa ma numesc pe afisul de teatru Nanci Birlic!». «De acord, Princesito», raspunde fara nici pomeneala sa gandeasca la a sa varsta indragitul afemeiat comic. Discutandu-se public diferenta de varsta, ajunge la urechea ministeresei Constanta Craciun. Dar nu-l abate pe el la minister, mai ales ca a aflat ca s-a anuntat mariajul, cu claie de invitati, la ofiterul Starii Civile din Piata Amzei. O cheama pe ea cu gandul s-o mustruluiasca, s-o invete minte... «Tineretea ta are nevoie de un barbat tanar. Birlic, pe care ai pus ochii, da in batranete si eu ca ministru, socotindu-ni-l un bun national al romanilor, sunt datoare sa-l apar!». «N-aveti decat!... Doamna Craciun, Grigore, care mi-ati zis ca da in batranete, e mai tanar ca orice june berbant si va jur, uite fac si cruce, ca e mult mai potent ca unul de 20 de ani!".

IN LUMINA ADEVARULUI "S-a trambitat cu surle si fanfare ca Sica Alexandrescu l-a descoperit pe Birlic. Sfruntata minciuna! Intaresc lumina adevarului: dupa plecarea lui Victor Ion Popa la Bucuresti, ca director artistic la Teatrul Ventura, Misu Fotino, care i-a urmat la directia teatrului cernautean, a fost acela care a ghicit rubedenia celui ramas de caruta cu commedia dell’Arte... Fotino, tatal celui de azi, i-a incredintat primele roluri importante de comedie." (Gaby Michailescu) LOTERIA SI RULETA I-AU DAT AMETEALA IMBOGATIRII "Birlic s-a nascut soltic. Pentru reusita unei sotii isi dadea camasa de pe el... Dar in si mai mare masura s-a nascut, ca si Goanga, increzator pana in panzele albe in sansa hazardului. S-a supus toata viata oscilatiilor ei, cu aceeasi forta de daruire cum o facea la scena. Tot ce era legat de firul invizibil al hazardului il punea in transa. Mizand din plin, totdeauna scontand castigul, nicicand eventuala pulverizare a capitalului pana la ultimul ban... Chinta roiala, ruleta, loteria, Pronosportul si in special cursele de cai i-au dat ameteala imbogatirii, atat de iluzorie si de dulce, inainte de rezultat. A fost un simplu turfist, recunoscuta pitoreasca figura, identificandu-se cu iuresul alergarilor in zilele de curse. Un apucat sortit sa goneasca dupa potcoavele cailor, mai adeseori incurcat de tuiourile jocheilor si copiilor de grajd, care nici ei n-au cum sti ce are calul in burta inainte de alergare..." (Gaby Michailescu) FANTEZIST, LA COADA "Fara sa fie miliardar ca Aga Khan, a devenit proprietar. Al unui singur cal, Fantezist, manz de doi ani, pe care l-a cumparat fara sa aiba, probabil, faimos pedigri. Era in antrenamentul aplicatului driver Traian Marcu, prieten cu Birlic, care il si conducea. Fantezist n-o lua niciodata in cap, obisnuit la sosire in grosul plutonului, spre tristetea, ca sa nu zic disperarea ochilor blajini ai marelui comic... Desi il tot giugiulea si-l tot iubea, dupa un an proprietarul, neavand bani, s-a despartit cu greu de el. Astfel, grajdurile Vasiliu-Birlic au incetat sa existe!" (Gaby Michailescu)